Un portofoliu digital al copilului este foarte important, pentru că altfel părinții nu îi pot proteja, a spus, luni, 9 februarie, directorul de programe al Organizaţiei „Salvaţi Copiii” România, George Roman, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţi, publicat în 2024, arată că, în România, doi din zece copii din România cu vârste între 11 şi 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic atunci când li se întrerupe accesul la telefon sau la alte dispozitive mobile. Specialiştii spun că astfel de reacţii pot indica instalarea unei dependenţe.

Organizaţia „Salvaţi Copiii” România recomandă interzicerea completă a accesului la reţelele sociale pentru copiii sub 13 ani, iar pentru cei sub 15 ani acces doar cu acordul părinţilor.

De asemenea, reprezentanții organizației „Salvați Copiii” România cer ca statul să aplice sancțiuni platformelor care permit crearea de conturi fără o verificare reală a vârstei. Ei atrag atenţia că şi jocurile online pot expune copiii la riscuri similare.

Director de programe al Organizaţiei „Salvaţi Copiii" România a subliniat faptul că unele țări, cum este Grecia, testează sau pun în aplicare aşa-numitul portofoliu digital al copilului, derivat din portofoliul anunţat de Comisia Europeană pentru adulţi - acea identitate digitală pe care ar trebui să o avem cu toţii până la sfârşitul anului 2026.

„Nu am văzut în spaţiul românesc preocupări, însă e extrem de important pentru că altfel nu ne putem proteja nici noi ca adulţi şi nu-i putem proteja nici pe copii. Odată acest portofoliu pus în funcţiune va fi foarte uşor pentru oricine să folosească diferite platforme în baza unei dovezi privind vârsta. Altfel, s-ar putea că accesul să fie imposibil, mai ales în cazul copiilor, în cazul celor sub 18 ani”, a adăugat el, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Directorul de programe „Salvați Copiii” România, despre pericolele din mediul online

George Roman a precizat că un studiu al organizației „Salvați Copiii”, realizat în decembrie 2025, arată că aproape toţi copiii sub 13 - 14 ani au un cont pe o reţea de socializare. În anii trecuţi procentele erau de 60-70%, iar acum sunt de până la 95-98%, similar cu cele din alte state.

„Reţelele sociale trebuie să înţelegem că au fost concepute pentru adulţi, deci ele sunt proiectate să capteze atenţia, să maximizeze timpul petrecut pe ecran şi, evident, să genereze acel profit din publicitate. Dar în lipsa unor restricţii reale, când ne-am trezit totuşi după 10-15 ani de când se dezvoltă acest fenomen, ele au devenit, reţelele astea, un mediu de zi cu zi al copiilor noştri.

Iar pericolele sunt de la încercările de racolare prin sistemele informatice ale copiilor de către adulţi până la exploatarea sexuală. Trebuie să spun că, în 2025, linia de raportare Escape Abuse, care este operată de „Salvaţi Copiii” prin programul „Ora de net” şi în parteneriat cu Inspectoratul General de Poliţie, a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor, mai mult, aproape triplu faţă de anul precedent, iar anul precedent înregistrasem dublu faţă de anul anterior.

Deci arată că avem o creştere exponenţială a acestor materiale, care, atenţie, sunt realizate în proporţie de 80-90%, de copii şi transmise, transferate prin reţele de socializare. Deci e o situaţie pe care o întâlnim la nivel european, la nivel mondial probabil, dar cel puţin în Europa ştim foarte bine că şi alte date au arătat aceeaşi situaţie: 80-90% din cele peste 30 de milioane de materiale de acest tip primite pe liniile de raportare din Europa au fost generate, au fost create de către copii.

Iar în faţa acestor date, "Salvaţi copiii" consideră că, evident, e nevoie de o interdicţie sub 13 ani, dar una foarte bine pusă la punct tehnic, deci nu doar o bifare, aşă cum aţi spus la început că se întâmplă în acest moment, iar când vorbim de 13-15 ani, nu e doar un acord simplu, se numeşte "acord parental verificat", în sensul că părintele trebuie să se asigure că există o soluţie de control parental pe telefon care protejează pe copil nu doar de reţele,

ci în general de multe alte site-uri, care nu sunt organizate ca reţele, ca social media, site-uri care au materiale abuzive, care au violenţă extremă, care invită copiii la vizionare de materiale pornografice pentru adulţi şi chiar la producere de materiale în schimbul unor bani.

Deci vorbim de o protecţie mult mai solidă pentru cei între 13-15 ani, chiar cu acordul că anumite reţele să fie accesate de copii, după ce autorităţile verifică faptul că părinţii au în vedere toate aspectele astea de siguranţă pentru copil.

Dar chiar şi la 13 ani e responsabilitate, e adevărat că trece treptat la adolescent, pentru că e important să avem o tranziţie pe acest tip, dar, şi acolo, cu menţinea unor garanţii din partea platformelor, cum sunt, nu ştiu, conturile private automate, eliminarea algoritmilor care creează dependenţă şi nişte simptome de raportare a abuzului cu un singur click, pur şi simplu şi în mod anonim”, a spus el.

„Suntem martorii unui joc nedrept între părinte şi companiile care deţin reţelele sociale”

De asemenea, George Roman a explicat că părinţii se află sub o presiune enormă, atât din partea companiilor care creează cei mai buni algoritmi pentru a-i atrage pe copii şi pentru a-i menţine acolo, cât şi din perspectiva presiunii grupului de prieteni din care fac parte copiii lor.

„Părintele trebuie să jongleze între diferite interdicţii pe care trebuie să le impună copilului şi, în acelaşi timp, să-şi păstreze o relaţie, o comunicare bună, sănătoasă cu copilul, ceea ce este foarte dificil în acest moment.

Din acest motiv e nevoie de o reglementare legală, pentru că aşa sprijinim părintele şi este exact filozofia care a stat şi la baza unor legislaţii noi în pregătire, e adevărat, cum este cea din Danemarca, din care ne-am inspirat noi, aceea de a împinge responsabilitatea către companii cu sancţiuni şi de a elimina sau de a sprijini părintele fără a urmări să-l sancţioneze pe acesta, pentru că este un joc, în acest moment, suntem martorii unui joc nedrept, injust între părinte şi companiile care deţin reţelele de socializare.

Este prea dezechilibrată această luptă şi, din acest motiv, e nevoie de o intervenţie şi din partea autorităţilor, care ar trebui să aibă şi responsabilitatea creării unor soluţii tehnice gratuite, foarte bine puse la punct, updatate, pe care să le folosească părintele. Campaniile sunt necesare. Noi vorbeam în comunicatul de presă şi despre nevoia de a dezvolta şi alternative pentru copii să-şi petreacă timpul liber cum trebuie. Nu avem.

În Bucureşti, copiilor le rămân două lucruri de făcut: să se plimbe pe stradă cu un telefon mobil sau să-şi petreacă timpul într-un mall, tot cu un telefon mobil, căci parcurile ori sunt insuficiente, ori nu au spaţii, cu excepţia unuia sau a două parcuri din Bucureşti, nu au spaţii care să fie destinate adolescenţilor sau atractive sau oricum ele sunt insuficiente la distanţă mare faţă de unii copii din cartierele mai vulnerabile.

Deci e nevoie de mai multe şi de campanii pentru părinţi, evident, informarea e importantă, iar şcoala trebuie să-şi asume în sfârşit, plecând de la aceste noi prevederi legale, să-şi asume rolul de a oferi copiilor educaţie digitală. Este absolut obligatoriu”, a mai explicat el.

Citește și: Interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale. Planurile din UE, în comparație cu regulile din alte state