Primele estimări publicate după referendumul desfășurat în Elveția arată că alegătorii au respins propunerea de limitare a populației țării la cel mult 10 milioane de locuitori.

Numărătoarea voturilor nu este încă finalizată, însă tendința actuală indică faptul că aproximativ 55% dintre participanți au votat împotriva inițiativei, în timp ce 45% au susținut-o.

Propunerea a fost lansată de Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale critice față de imigrație.

Potrivit BBC, miza referendumului a depășit însă dezbaterea despre dimensiunea populației, deoarece adoptarea măsurii ar fi pus în pericol acordul de liberă circulație dintre Elveția și Uniunea Europeană.

O țară în creștere demografică

Populația Elveției a crescut rapid în ultimele două decenii. Dacă în 2002 țara avea aproximativ 7,3 milioane de locuitori, în prezent numără 9,1 milioane, dintre care 27% nu dețin cetățenia elvețiană.

Susținătorii inițiativei au argumentat că plafonarea populației ar reduce presiunea asupra transportului, locuințelor și mediului înconjurător. Totuși, aceste argumente nu au convins suficient electoratul.

Deși Partidul Popular Elvețian a insistat că măsura urmărea protejarea serviciilor publice și a mediului, formațiunea are o lungă istorie de campanii împotriva imigrației, acuzând frecvent solicitanții de azil și minoritățile de diferite probleme sociale.

Temeri despre situația economică și relațiile cu UE

Mulți alegători s-au temut că limitarea imigrației ar putea provoca lipsă de personal în sectoare esențiale precum turismul, sănătatea și îngrijirea persoanelor vârstnice.

De asemenea, mediul de afaceri a avertizat că aprobarea inițiativei ar putea afecta grav relațiile economice cu Uniunea Europeană.

Peste jumătate din exporturile elvețiene sunt destinate pieței europene, iar accesul privilegiat al Elveției la piața unică depinde de respectarea principiului liberei circulații a persoanelor. Dacă plafonul populației ar fi fost aprobat, Elveția ar fi fost obligată să renunțe la acest acord.

Economistul Rudolf Minsch, reprezentant al organizației patronale Economiesuisse, a avertizat că adoptarea măsurii ar fi putut genera dificultăți serioase în relațiile cu Bruxellesul.

„Uniunea Europeană rămâne de departe cel mai important partener comercial al Elveției. Este în interesul nostru să avem relații stabile și clare cu principalul nostru partener economic”, a declarat acesta.

Imigrația, în centrul dezbaterii

În timpul campaniei, reprezentanții Partidului Popular Elvețian au susținut că imigrația este responsabilă pentru criza locuințelor, aglomerația din trafic și presiunea asupra sistemelor de educație și asistență socială.

Nils Fiechter, parlamentar regional al formațiunii în cantonul Berna, a afirmat că „Elveția și-a pierdut controlul” și că imigrația necontrolată schimbă identitatea țării.

În schimb, reprezentanții stângii au respins aceste argumente.

Helin Genis, consilier local social-democrat din Berna, a declarat că problemele legate de chirii, asigurări de sănătate sau infrastructură nu sunt provocate de imigranți, ci de decizii politice și economice.

„Privirea tuturor problemelor prin prisma migrației nu aduce soluții, ci doar diviziune”, a spus aceasta.

O populație îmbătrânită are nevoie de forță de muncă

Oponenții inițiativei au subliniat și provocările demografice ale Elveției. Aproximativ 20% din populație are peste 65 de ani, iar economia și sistemele sociale depind tot mai mult de forța de muncă provenită din străinătate.

În sectorul hotelier, jumătate dintre angajați sunt imigranți, iar spitalele și centrele de îngrijire depind, de asemenea, de personal venit din alte țări europene.

Criticii proiectului au avertizat că limitarea imigrației ar fi redus capacitatea Elveției de a susține financiar și logistic o populație aflată în proces de îmbătrânire.

Teama de izolare într-un context internațional tensionat

Referendumul a fost influențat și de contextul geopolitic actual. Deși este un stat neutru, Elveția își consolidează cooperarea în domeniul securității cu partenerii europeni și își majorează cheltuielile pentru apărare.

Deputatul social-democrat Jon Pult a declarat că principala sa îngrijorare era posibilitatea ca țara să se izoleze într-o lume „instabilă și periculoasă”.

Rezultatul preliminar sugerează că majoritatea elvețienilor au preferat să păstreze actualul model economic și relațiile strânse cu Uniunea Europeană, respingând o inițiativă care ar fi schimbat profund politica de imigrație și poziția internațională a țării.

Citește și: Mandatul primarului din comuna maramureșeană Sânger, supus referendumului