INSCOP: Germania, Republica Moldova şi Franţa, în topul ţărilor pe care românii le consideră prietene
Clasamentul continuă cu Turcia - 67,3%, Statele Unite ale Americii - 61,9% şi China - 52.7%.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 12 Mai 2026, 14:32 • Actualizat: 12 Mai 2026, 14:33
Germania, Republica Moldova şi Franţa se află pe primele trei locuri în clasamentul ţărilor pe care românii le percep drept prietene, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research.
În clasamentul ţărilor percepute drept prietene (foarte prietene şi destul de prietene), pe primul loc se află Germania cu 71,8%, urmată de Republica Moldova cu 71,1%, Franţa cu 70,8% şi Uniunea Europeană cu 68,9%.
Clasamentul continuă cu Turcia - 67,3%, Statele Unite ale Americii - 61,9% şi China - 52.7%. Pe ultimele locuri se poziţionează Ungaria (51,1%), Ucraina (48,3%) şi Rusia (19,3%).
Categoriile de români care consideră că cele trei țări le sunt prietene
Potrivit studiului INSCOP, consideră că Germania şi Franţa sunt ţări prietene într-un procent mai ridicat decât media: Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară.
Republica Moldova este percepută o ţară prietenă într-un procent mai ridicat decât media de către: votanţii PSD, PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară.
Sunt de părere că relaţia cu Uniunea Europeană este una bună într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei: Votanţii PNL şi USR, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mare şi din Bucureşti, angajaţii din sectorul privat.
Turcia este percepută ca o ţară prietenă într-o proporţie mai mare de către votanţii PSD şi USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mare.
SUA sunt ţară prietenă într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei pentru: Votanţii PSD şi PNL, persoanele de peste 60 de ani.
În ce priveşte China, votanţii PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară şi locuitorii din urbanul mic consideră într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că ţara condusă de Xi Jinping este o ţară prietenă.
Votanţii USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară şi angajaţii din sectorul public consideră într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că Ungaria este o ţară prietenă.
Apreciază că Ucraina este o ţară prietenă într-un procent mai ridicat: Votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti.
Cred că Rusia este o ţară prietenă (foarte şi destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: Votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din mediul rural.
Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a remarcat că Republica Moldova este percepută de români mai degrabă ca un spaţiu identitar apropiat, decât ca un stat extern obişnuit. Nivelul de încredere şi simpatie pentru Chişinău este „foarte ridicat”, similar cu cel acordat marilor state occidentale, ceea ce arată că relaţia „depăşeşte logica geopolitică” şi intră în zona legăturilor culturale şi istorice, a precizat el.
„Scepticismul faţă de Moldova se concentrează în zona electoratului AUR. Occidentul rămâne principala ancoră strategică a României. Germania, Franţa şi UE continuă să inspire încredere solidă, dar apar diferenţe tot mai clare între segmentele educate, urbane mai proeuropene, respectiv electoratul AUR mai eurosceptic. Chiar şi în cazul acesta, ponderea votanţilor AUR proeuropeni este mai mare decât ponderea celor eurosceptici”, a precizat el.
Remus Ştefureac a menţionat că SUA păstrează „un capital strategic ridicat”, însă cu un nivel ceva mai scăzut în rândul alegătorilor USR.
Ucraina este „cea mai mare falie de opinie”
Ucraina reprezintă „cea mai mare falie de opinie” din societatea românească. Percepţiile sunt aproape împărţite între „susţinere şi ostilitate”, ceea ce arată că războiul din proximitate este filtrat prin războiul cognitiv şi propaganda specifică, a adăugat directorul INSCOP Research.
„Tinerii, electoratul PNL şi USR şi publicul cu studii superioare sunt net mai favorabili Ucrainei, în timp ce electoratul AUR şi segmentele mai conservatoare sau vulnerabile economic manifestă reticenţă accentuată. În fine, Rusia rămâne actorul extern cu cea mai puternică respingere în societatea românească, semn că neîncrederea în această ţară este în continuare dominantă.
Totuşi, datele indică existenţa unui nucleu de toleranţă sau de relativă simpatie concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural şi în publicul cu nivel educaţional mai redus. Această tendinţă sugerează o vulnerabilitate accentuată a acestor categorii la dezinformări şi propagandă specifice. Totuşi, doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia, comparativ cu două treimi care consideră Rusia o ţară neprietenoasă”, arată comunicatul.
Datele cercetării realizate de INSCOP Research la comanda platformei de ştiri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group au fost culese în perioada 14-21 aprilie prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populaţia cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%, potrivit datelor publicate pe platforma informat.ro.
Citește și: INSCOP: Unirea României cu Republica Moldova este susținută de 71,9% dintre români













