Iulia Motoc a depus, vineri, jurământul în funcţia de judecător al Curţii Penale Internaţionale de la Haga (CPI).

Fondată la începutul anilor 2000, instanța judecă dosare de crime împotriva umanităţii, crime de război sau genocid.

Alți 5 noi judecători au demis jurământul alături de Iulia Motoc.

Cu toții au fost aleși pentru mandate de 9 ani.

"Jur solemn că îmi voi îndeplini îndatoririle și îmi voi exercita puterile ca judecător al Curții Penale Internaționale cu onoare, fidelitate, imparțialitate și conștiinciozitate, și că voi respecta confidențialitatea investigațiilor și a urmăririlor penale precum și secretul deliberărilor", au rostit noii judecători în cadrul ceremoniei, la care a fost prezent și procurorul CPI, Karim Khan.

"Această ceremonie, repetată o dată la trei ani, ne reamintește că, în timp ce noi, ființele umane - oficialii și personalul Curții - venim și plecăm, instituția este aici pentru a rămâne", a spus Paivi Kaukoranta, președina Adunării Statelor Părți ale CPI.

Premieră istorică

Pentru prima dată, un român accede într-o astfel de funcţie.

Iulia Motoc a fost, de-a lungul timpului, judecător la Curtea Constituţională a României, apoi a reprezentat România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, amintește Radio România Actualități.

România, printre primele țări care au aprobat statutul CPI

Curtea Penală Internaţională este prima şi, totodată, singura instanţă penală internaţională permanentă.

În prezent, 123 de state sunt părţi la statutul acestui for.

"CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale. România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului ", reaminteşte MAE.

În noiembrie 2023, ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu a fost aleasă în funcția de președinte al celei de-a 42-a Conferințe Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, care este forul suprem de conducere al UNESCO.

În premieră, o româncă preia conducerea unui organism internațional și al treilea român, după Nicolae Titulescu și Manea Mănescu, care reprezintă România în calitatea de președinte al unei organizații mondiale.

Citește și: Bogdan Aurescu, ales judecător la Curtea Internaţională de Justiţie a ONU