Șefa Parchetului European avertizează că subfinanțarea, întârzierile birocratice și presiunile politice riscă să afecteze activitatea instituției.

Aflată la finalul mandatului de 7 ani, Laura Kovesi susține că protejarea independenței anchetatorilor EPPO va fi principala provocare pentru succesorul său.

Procurorul-șef se teme că Parchetul European va fi „distrus treptat pentru că își face treaba” și a criticat diferența dintre resursele necesare instituției și finanțarea disponibilă.

Potrivit acesteia, EPPO ar trebui să aibă 230 de procurori europeni delegați, însă există finanțare pentru numai 180. Instituția primește, de asemenea, bani pentru doar o treime din costurile serviciilor de securitate de care are nevoie.

Șefa Parchetului European a criticat și întârzierea revizuirii regulamentului de funcționare a instituției. În opinia sa, organizațiile criminale care fraudează bugetele naționale și bugetul Uniunii Europene se dezvoltă, în timp ce autoritățile europene prelungesc discuțiile despre proceduri administrative și registre informatice.

„Dacă există bani pentru a crea un nou registru electronic, cum este posibil să nu existe bani pentru ceea ce avem cu adevărat nevoie?”, s-a întrebat Laura Kovesi, citată de Politico.

Argumentând independența instituției, aceasta a oferit exemple din Grecia și Polonia.

Laura Kovesi a descris modul în care autoritățile elene au gestionat reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați drept cea mai evidentă încercare de intimidare a EPPO.

Procurorii delegați desfășoară anchete în statele participante, inclusiv în dosare care pot viza politicieni. Kovesi a avertizat că îngreunarea continuării activității acestora poate afecta independența Parchetului European și capacitatea sa de a investiga fraudele cu fonduri europene.

În Polonia, a precizat Laura Kovesi, numărul procurorilor delegați este de numai 15, deși necesarul convenit este de 24.

„Cea mai importantă întrebare acum este dacă această activitate va continua. (…) Principala provocare pentru Parchetul European și, în special, pentru succesorul meu va fi să păstreze independența și credibilitatea instituției”, a afirmat fosta șefă a Anticorupției din România.

Laura Kovesi și-a exprimat îngrijorarea și față de declarațiile unor candidați la conducerea EPPO. Unul dintre aceștia a vorbit despre „normalizarea” instituției, iar altul despre menținerea unei distanțe egale față de toate partidele politice. Șefa EPPO a pus sub semnul întrebării compatibilitatea acestei abordări cu independența procurorilor.

Întrebată despre oficialii europeni care nu răspund convocărilor, ea a susținut că nimeni nu ar trebui exceptat de la această obligație. Laura Kovesi nu a precizat însă dacă se referea la președinta Comisiei Europene.

Întrebarea a fost formulată după ce Politico a relatat că Ursula von der Leyen nu a dat încă o declarație în persoană în fața Parchetului European în investigația privind achiziția vaccinurilor împotriva Covid.

EPPO a preluat în 2024 ancheta coordonată inițial de autoritățile belgiene, care vizează posibile fapte ilegale legate de negocierile privind vaccinurile purtate de președinta Comisiei cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că instituția a cooperat pe scară largă cu Parchetul European, cu sprijinul deplin al președintei. „Președinta a fost și continuă să fie foarte cooperantă în a răspunde tuturor întrebărilor aflate încă în discuție”, a afirmat acesta.

Laura Kovesi a respins și acuzațiile potrivit cărora EPPO ar acționa în scopuri politice atunci când anchetele vizează politicieni înaintea alegerilor.

„Dacă ni se cere să ne abținem și să nu facem nimic pentru că sunt alegeri în Europa, atunci nu vom mai lucra deloc”, a declarat ea. Kovesi a subliniat că rolul procurorilor este să verifice dacă fondurile europene ajung la beneficiarii îndreptățiți, indiferent de calendarul electoral.