Marea Britanie, Franța și Canada au luat marți măsuri pentru blocarea importurilor provenite din coloniile israeliene din Cisiordania ocupată.

În același timp, un grup mai larg de țări occidentale a anunțat că ar putea adopta noi măsuri pentru apărarea soluției celor două state, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de extinderea coloniilor și de violențele din teritoriu.

Măsurile comerciale sunt cele mai recente dintr-o serie de acțiuni care vizează politica statului evreu privind coloniile și evidențiază izolarea diplomatică tot mai accentuată a țării în raport cu unii dintre aliații săi tradiționali, potrivit BBC.

Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a declarat că Marea Britanie nu se mai poate limita la a denunța nedreptatea și suferința, ci trebuie să acționeze împotriva extinderii coloniilor. Potrivit acestuia, politica Israelului amenință viabilitatea unui stat palestinian.

O investigație Reuters publicată marți a constatat că Guvernul israelian finanțează unii dintre cei mai radicali coloniști din Cisiordania, care folosesc ferme înființate ilegal pentru a-i strămuta pe palestinieni.

Înaintea anunțului, ambasadorul Statelor Unite în Israel, Mike Huckabee, a criticat sancțiunile pregătite de Marea Britanie, iar doi miniștri israelieni au solicitat măsuri de retorsiune împotriva Londrei.

Franța, care introduce, de asemenea, o interdicție asupra produselor provenite din coloniile din Cisiordania, a invocat „extinderea frenetică” a acestora și „recrudescența violențelor” drept motive pentru adoptarea măsurii.

O măsură simbolică

Având în vedere volumul redus al exporturilor din colonii, interdicțiile comerciale sunt în mare parte simbolice și nu vor afecta semnificativ schimburile comerciale bilaterale. Ele fac însă parte din eforturile mai ample de consolidare a sprijinului pentru soluția celor două state, în condițiile în care Israelul a anunțat marți construirea a 1.000 de locuințe noi în Cisiordania.

Miniștrii de Externe din Marea Britanie, Franța și Canada au fost însoțiți de omologii lor din alte zece țări, printre care Danemarca, Norvegia, Polonia, Spania și Suedia, într-o declarație prin care și-au reafirmat sprijinul pentru o soluție negociată bazată pe existența a două state.

„Suntem hotărâți împreună: soluția celor două state trebuie protejată și vom acționa pentru obținerea unei păci juste și durabile”, au transmis semnatarii.

Miliband, care a devenit ministru britanic de Externe în luna iulie, a mers mai departe și a declarat că Marea Britanie consideră că, în anumite zone din Cisiordania, are loc o epurare etnică a palestinienilor.

„Astăzi refuzăm să rămânem simpli spectatori la continuarea suferinței și la distrugerea soluției celor două state”, a afirmat Miliband, referindu-se la sprijinul tradițional al Marii Britanii pentru această soluție, căreia Israelul i se opune.

Vorbind în calitate de „evreu britanic mândru”, Miliband a spus că rămâne recunoscător Israelului pentru că i-a oferit refugiu bunicii sale, după ce bunicul său și alți 60 de membri ai familiei au fost uciși de naziști.

Reacția Israelului

Ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich, a cerut expulzarea ambasadorului britanic din Israel. Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a declarat că i-a solicitat premierului Benjamin Netanyahu să închidă Consulatul britanic din Ierusalimul de Est, acreditat pe lângă Autoritatea Palestiniană din Cisiordania. Ambii miniștri israelieni se află sub sancțiuni britanice.

Președintele israelian Isaac Herzog a acuzat, între timp, Marea Britanie că intervine în alegerile din Israel, programate pentru sfârșitul lunii octombrie.

În centrul îngrijorărilor recente se află proiectul israelian E1 din Cisiordania, situat în apropierea Ierusalimului. Acesta ar traversa teritoriul pe care palestinienii îl revendică pentru viitorul lor stat independent.

Organizația Națiunilor Unite, palestinienii și majoritatea statelor consideră că aceste colonii sunt ilegale potrivit dreptului internațional. Israelul contestă această interpretare.

Relațiile dintre Israel și Marea Britanie au devenit tot mai tensionate în ultimii ani, Londra criticând modul în care Israelul desfășoară operațiunile în Gaza, extinderea coloniilor din Cisiordania și înmulțirea atacurilor coloniștilor asupra palestinienilor.

În 2025, Marea Britanie s-a alăturat altor țări care au recunoscut statul palestinian, ca mijloc de promovare a soluției celor două state. Londra impusese deja, în luna iunie, sancțiuni legate de coloniile din Cisiordania.

Interdicția Franței asupra produselor provenite din coloniile israeliene este adoptată pe fondul frustrării tot mai mari a unor state membre ale Uniunii Europene. Acestea au solicitat un răspuns la nivelul întregului bloc comunitar față de extinderea coloniilor, dar nu au reușit până acum să obțină majoritatea calificată necesară, în principal din cauza opoziției unor țări, printre care Germania.

Principalele produse provenite din coloniile din Cisiordania sunt cele agricole, inclusiv curmale, citrice, plante aromatice și vin. Acestea reprezintă doar o parte infimă din totalul exporturilor Israelului.

Miliband a declarat că noua legislație va intra în vigoare în următoarele șase până la nouă luni. El a anunțat însă sancțiuni cu aplicare imediată împotriva mai multor coloniști extremiști despre care a afirmat că au sprijinit acte de violență.

Recunoscând amenințarea pe care Iranul o reprezintă pentru Israel, Miliband a adăugat că va impune sancțiuni instituției financiare Al-Qard Al-Hassan, administrată de Hezbollah, și va reintroduce sancțiuni economice împotriva Iranului, în concordanță cu măsurile Uniunii Europene și ale Statelor Unite.