Cancelarul german Friedrich Merz, alături de prim-miniştrii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei şi Danemarcei, au avertizat marţi că nu vor da undă verde unui nou buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu câteva sute de miliarde de euro.

Acest avertisment a fost transmis printr-o scrisoare trimisă prim-ministrului irlandez Micheal Martin, în contextul în care Irlanda deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, a fost trimisă cu copie către preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, înaintea câtorva luni ce reprezintă „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, au avertizat în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Retten, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen şi finlandezul Petteri Orpo.

Prioritățile susținute de țările frugale din UE

Țările menționate, așa-numitele state frugale din UE, susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiţii comune în securitate şi apărare, competitivitate, inovare şi combaterea migraţiei nereglementate în detrimentul alocărilor tradiţionale pentru fondurile agricole.

De asemenea, oficialii au subliniat că bugetul Uniunii Europene este plătit, în ultimă instanţă, de cetăţeni, indiferent de modul în care este finanţat sau ce noi taxe „se inventează”.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluţia. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale a bugetului”, au avertizat ei, potrivit Agerpres.

Cele şase state semnatare și-au justificat poziţia subliniind că, împreună, contribuie cu aproape 40% din buget şi că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-şi consolida finanţele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparaţie cu CFP-ul actual (...) Dar trebuie să fim realişti. Comisia Europeană a propus o creştere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur şi simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susţin cei şase oficiali europeni.

Poziţia acestor ţări se ciocneşte direct cu cea susţinută de Spania, Italia sau Franţa, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune (PAC), iar această divizare profundă complică obiectivul stabilit de statele membre de a încheia următoarele conturi comune înainte de sfârşitul anului.

Proiectul de buget pe care executivul comunitar l-a pus pe masă prevede un buget de două trilioane de euro la preţurile curente (1,76 trilioane la preţurile din 2025), ceea ce echivalează cu 1,26% din venitul naţional brut al blocului.

Se preconizează că Irlanda va prezenta o nouă propunere înaintea summitului european din 15 - 16 octombrie. Nu se aşteaptă un acord cu această ocazie, dar se va încerca apropierea poziţiilor, ce vor fi rafinate la o întâlnire la Dublin pe 12 şi 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, Antonio Costa a cerut capitalelor europene să rezerve 26 şi 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles, care să permită progresele necesare pentru a ajunge la un eventual acord la reuniunea din decembrie.

Citește și: Eurostat: Deşeurile alimentare în UE au fost de 129 de kilograme per locuitor, în 2024