România va sprijini noul obiectiv de creștere a cheltuielilor NATO, chiar dacă începe să reducă propriul său deficit bugetar record, a declarat pentru Financial Times președintele ales Nicușor Dan, dorind astfel să liniștească partenerii externi și investitorii cu privire la orientarea prooccidentală a țării.

Victoria acestuia în alegerile de duminica trecută a încheiat șase luni de turbulențe politice și economice provocate de anularea unui scrutin prezidențial anterior, din cauza unor presupuse amestecuri ale Rusiei.

Într-un interviu acordat Financial Times, Dan a afirmat că România a făcut o alegere clară ca stat membru UE și NATO, aliat ferm al Ucrainei, votându-l pe el și nu pe rivalul său anti-ucrainean și eurosceptic George Simion, care câștigase primul tur de scrutin prezidențial.

„Vom rămâne parte a efortului european de a ajuta Ucraina să obțină o pace cât mai rezonabilă”, a declarat Nicușor Dan înainte de depunerea jurământului. „Asta înseamnă să continuăm sprijinul pentru Ucraina și să participăm la efortul european de a ne asuma propria securitate”, a adăugat el.

Potrivit lui, România este dispusă să își majoreze cheltuielile pentru apărare și să atingă noul obiectiv NATO de 3,5% din PIB, plus încă 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică, propus de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și susținut de cancelarul german Friedrich Merz.

Ținta ar urma să fie aprobată la summitul NATO de luna viitoare, după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu retragerea garanțiilor de securitate ale SUA dacă aliații nu vor cheltui cel puțin 5% din PIB pentru propria apărare, față de ținta actuală NATO de 2%.

„Da, susțin această măsură”, a spus Nicușor Dan pentru FT, adăugând că calendarul creșterilor de cheltuieli militare va fi negociat cu SUA și ceilalți aliați. „Vom fi aliniați”, a completat el.

Declarația vine într-un moment delicat pentru România, unde guvernele succesive au permis ca deficitul bugetar să ajungă la 9,3% din PIB în 2024 — cel mai mare din Uniunea Europeană.

Deși Comisia Europeană permite excluderea cheltuielilor militare din regulile fiscale ale UE, Bucureștiul este presat să reducă alte tipuri de cheltuieli, o misiune dificilă pentru noua administrație de la București. Bruxellesul a amenințat că, pe 4 iunie, ar putea intensifica procedura de deficit excesiv și chiar suspenda fondurile UE dacă noul guvern nu prezintă un plan credibil de reducere a deficitului.

De profesie matematician, Nicușor Dan a spus că este „realist” să se țintească un deficit bugetar de 7,5% din PIB în acest an.

„Va trebui să tăiem cheltuieli de 6 miliarde de euro anul acesta. Cred că putem face asta... vreau să mă implic direct în aceste discuții”, a spus el, adăugând că noul guvern ar putea fi format în aproximativ o lună.

Mesajul său către investitori și Bruxelles va fi: "Uitați-vă la mandatul meu de primar al Bucureștiului și aveți încredere în noul nostru plan". La începutul mandatului, datoria imediată reprezenta 75% din bugetul anual, dar edilul a reușit să aducă orașul pe linie de plutire și să obțină un rating financiar premium în 4 ani.

Prioritatea imediată a lui Nicușor Dan este desemnarea unui prim-ministru capabil să formeze o coaliție care să susțină reformele necesare pentru redresarea economiei.

„Vreau să echilibrăm bugetul de stat și să oferim spațiu inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide mainstream [PSD, PNL, USR și UDMR - n. red] în guvern”, a spus el.

Negocierile pentru o majoritate parlamentară au început deja, însă rămâne neclar dacă PSD, cel mai mare partid, va rămâne la guvernare sau va intra în opoziție alături de AUR, condus de George Simion.

Nicușor Dan a spus că vrea să numească un premier cu o majoritate solidă în spate, pentru că țara „nu își mai permite jocuri politice”. Favorit pentru funcția de premier este Ilie Bolojan, președinte interimar și senator liberal, dar va trebui să obțină acordul tuturor partidelor.

Președintele ales a recunoscut că performanța sa și a noului guvern va fi crucială pentru a împiedica extrema dreaptă să câștige alegerile parlamentare din 2028:

„Îi înțeleg pe cei cinci milioane de alegători care l-au votat pe Simion. Motivele lor nu sunt ideologice, ci economice și sociale”, consideră el.

Financial Times scrie că leul s-a prăbușit față de euro după victoria lui George Simion în primul tur, iar guvernul a avut dificultăți în a atrage împrumuturi pe piețele internaționale. Agențiile de rating au semnalat că România este la un pas de statutul de „junk”.

„Trebuie să recunoaștem că statul român a promis multe lucruri pe care nu le-a îndeplinit”, a punctat Nicușor Dan.

Corupția, proasta guvernare și creșterea inegalității au alimentat furia alegătorilor față de vechea clasă politică. „Mulți politicieni din partidele tradiționale... încep să înțeleagă că trebuie să se schimbe”, cred președintele ales.

Nicușor Dan a cerut și mai multe anchete privind amestecul Rusiei în primul tur de scrutin, anulat în decembrie 2024, care fusese câștigat de un politician marginal, Călin Georgescu.

„Următorul pas va fi în justiție. Parte din motivul pentru care cinci milioane de oameni au votat cu extrema dreaptă este lipsa unei explicații privind alegerile din noiembrie”, a conchis viitorul lider de la Palatul Cotroceni.

Citește și: Blocarea completă a fondurilor UE pentru Ungaria, cerută de un grup de eurodeputați