Aproximativ 1,5 milioane de decese la nivel global sunt provocate de alimente improprii pentru consum ce conțin bacterii, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice nocive. Cele mai multe victime sunt copii cu vârste mai mici de cinci ani, a avertizat joi, 4 iunie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

„Siguranţa alimentară nu este o chestiune abstractă: Se referă la fiecare masă, fiecare familie, în fiecare zi”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o declaraţie publicată înainte de Ziua Internaţională a Securităţii Alimentare din 7 iunie.

Potrivit acestei analize OMS, care a evaluat 42 de riscuri legate de alimente în 194 de ţări între 2000 şi 2021, în fiecare an, 866 de milioane de persoane contractează o boală legată de consumul de alimente nesigure şi 1,5 milioane mor din cauza acesteia.

Copiii cu vârste mai mici de cinci ani sunt deosebit de vulnerabili. Riscul lor de a contracta o boală alimentară este de aproape trei ori mai mare decât al copiilor mai mari şi al adulţilor.

Africa și Asia de Sud-Est sunt regiunile cele mai afectate

Deşi povara generală a bolilor de origine alimentară a scăzut din 2000, se înregistrează în continuare disparităţi regionale mari. Africa şi Asia de Sud-Est sunt regiunile cele mai afectate. În aceste regiuni se produc aproape trei sferturi din toate cazurile de boli de origine alimentară şi 60% din decese la nivel mondial.

Expunerea la pericole biologice, inclusiv bacterii şi virusuri de origine alimentară, precum şi infecţii parazitare, a cauzat majoritatea bolilor de origine alimentară (aproximativ 860 de milioane în 2021), în timp ce expunerea la substanţe chimice a fost responsabilă pentru o pondere disproporţionată a deceselor.

În anul 2021, arsenicul anorganic (42%) şi plumbul (31%) au fost cauza majorităţii deceselor legate de substanţe chimice, în mare parte pentru că expunerea la aceşti agenţi creşte riscul de boli cardiovasculare şi cancer.

„Datele arată că bolile alimentare nu sunt doar persistente, ci sunt agravate de schimbările climatice, care cresc riscurile de contaminare, şi de rezistenţa la antibiotice, care face infecţiile mai dificil de tratat”, a explicat Yuki Minato, responsabilul tehnic al OMS pentru siguranţa alimentară.

Dincolo de efectele asupra sănătăţii, studiul estimează că, în anul 2021, bolile alimentare au cauzat pierderi de productivitate în valoare de 647 de miliarde de dolari.

„Mâncarea nesigură a fost întotdeauna o problemă majoră de sănătate publică, dar până acum ne-a lipsit o imagine de ansamblu asupra costului său uman şi economic colosal. Aceste noi estimări schimbă situaţia”, a mai declarat şeful OMS.

Citește și: FBAR: Peste trei milioane de tone de deşeuri alimentare, generate anual de România