Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, invitat miercuri, 8 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități (RRA), a spus că în rândul oamenilor politici români sunt foarte puțini oameni de stat și a explicat care este diferența dintre unii și alții.

Potrivit președintelui Academiei Române, deosebirea între un om de stat și un om politic, așa cum a exprimat-o academicianul Răzvan Theodorescu, este următoarea: Primul se gândește la viitorul poporului și al Europei, iar cel de-al doilea se gândește la viitoarele alegeri.

„Și oamenii politici români, din păcate, sunt foarte puțini dintre ei oameni de stat. La noi, alegerile sunt în prag și discutăm mai mult chestiuni punctuale, în loc să ne axăm și pe ceea ce va însemna viitorul, pentru că totuși cei care au putere de decizie îl pregătesc.”, a spus Ioan Aurel Pop, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Discursul public în România în aceste zile e axat pe alegeri și din acest punct de vedere eu sunt foarte reticent, fiindcă în perioade de alegeri noi facem promisiuni, dar nu le respectăm.”, a mai spus președintele Academiei Române.

Președintele Academiei Române: Potențialul acestui popor există încă

De asemenea, Ioan Aurel Pop a spus că potențialul poporului român încă există, în ciuda faptului că nu știe să preia până la capăt modelele occidentale și că de multe ori începe unele proiecte și nu le mai încheie sau le încheie abia după 80 - 100 de ani.

„Avem nevoie de încurajare, de accente pe valori și pe virtuți și de diseminare a încrederii și speranței prin educație, prin opinia publică, prin, iată, mijloacele de difuzare în masă, dintre care Radio România este unul dintre cele mai importante, dacă nu cel mai important.”, a spus Ioan Aurel Pop.

„De când am intrat în NATO și în Uniunea Europeană, drumul nostru, să zicem, măcar formal, este cel occidental. Valorile occidentale, cum spuneam, din păcate, în ultimele decenii sunt puse ele însele sub semnul întrebării.

Dar părerea mea este că noi alternativă nu avem și trebuie să mergem mai departe, cultivând o Europă care pune accent pe clasicismul greco-latin, pe valorile iudeo-creștine, pe ceea ce a dat măsură și echilibru acestei lumi a noastre, pentru că alta nu avem și deocamdată, aceasta chiar imperfectă cum este, e una care ne de curaj și speranță.”, a adăugat el.

Președintele Academiei Române a mai precizat că românii au încercat să preia în grabă instrumentele europene și că în acest context, încă din secolul 19, Titu Maiorescu a exprimat anumite îndoieli formulând teoria formelor fără fond.

„Una peste alta, Occidentul ne-a oferit un cadru de dezvoltare cum nu l-a putut oferi niciodată partea balcanică, răsăriteană, Orientul Apropiat, şi atunci, cum partea de succes a Europei era aceasta, am preluat instituții, valori, modele, am invitat personalități, profesori, vizitatori la marile universități, ne-am organizat viața academică și universitară - vorbesc după Primul Război Mondial -,

pornind de la marile modele occidentale, nu numai franceze și romanice, latine în general, dar și germanice, spațiu german, spațiu englez, încercând să facem aici, la noi, în România, care atunci avea aproape 300.000 de kilometri pătrați și circa 18 milioane de locuitori, să facem din România un fel de sinteză a Occidentului cu Orientul, aplicând cu putere și punând accentul pe modelele occidentale.”, a mai spus el.

Academia Română lansează miercuri, 8 mai, un dialog-dezbatere referitor la „Proiectul național, statal, cultural român în secolul 21”. Instituția dorește ca această inițiativă să contribuie la consolidarea dialogului cultural și academic în România, oferind o platformă pentru diseminarea ideilor și promovarea discuțiilor critice și constructive dincolo de clivajele doctrinare, ideologice sau politice.

Acest proiect pleacă de la teoria sincronismului între România și Occident, lansată de criticul Eugen Lovinescu în urmă cu exact 100 de ani, prin lucrarea „Istoria civilizației române moderne”.

Citește și: Viaţa intelectuală şi educaţia trebuie să se desfăşoare faţă în faţă