România a câștigat devinitiv, sâmbătă, 14 noiembrie, arbitrajul Roşia Montană. Comitetul ad-hoc constituit pentru soluţionarea acţiunii în anulare formulate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) Ltd. a respins în totalitate cererea reclamanţilor, menţinând integral hotărârea arbitrală pronunţată în 8 martie 2024, a transmis Ministerul Finanţelor.

„Prin aceasta decizie, care epuizează ultima cale extraordinară de atac prevăzută de Convenţia ICSID, hotărârea arbitrală prin care au fost respinse integral pretenţiile de aproximativ 6,5 miliarde dolari formulate împotriva României rămâne definitivă şi obligatorie. Totodată, Comitetul a dispus obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor aferente procedurii de anulare”, arată un comunicat remis de Ministeul Finanțelor.

Diferendul a avut ca obiect modul de implementare a aşa-numitului „Proiect minier aurifer de la Roşia Montana”. Reclamanţii au susţinut ca România ar fi încălcat Acordurile bilaterale pentru promovarea şi protejarea reciproca a investiţiilor încheiate cu Canada (ratificat prin Legea nr. 356/2009) şi cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr. 109/1995).

Așadar, reclamanții au cerut despăgubiri de aproximativ 6,5 miliarde dolari, cea mai mare pretenţie financiară formulată vreodată împotriva Statului român într-un arbitraj internaţional, respectiv aproximativ 1,5% din produsul intern brut al României estimat pentru anul 2026.

Tribunalul arbitral a stabilit că România nu și-a încălcat niciuna dintre obligaţii

Tribunalul arbitral a stabilit, la 8 martie 2024, că România nu a încălcat niciuna dintre obligaţiile asumate prin cele două tratate bilaterale de investiţii şi a respins în totalitate pretenţiile reclamanţilor. Decizia din data de 13 noiembrie 2026 confirmă această hotărâre şi închide definitiv, în sistemul ICSID, un litigiu care a durat mai mult de un deceniu, de la înregistrarea cererii de arbitraj, în anul 2015, până la epuizarea căii extraordinare a anulării, potrivit Agerpres.

Rezultatul confirmă că Statul român şi-a respectat obligaţiile internaţionale faţă de investitorii străini şi că deciziile autorităţilor române privind protecţia mediului, a patrimoniului cultural şi a intereselor comunităţilor locale au fost luate cu respectarea cadrului legal. Peisajul minier de la Roşia Montana, înscris în anul 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rămâne astfel protejat, iar România nu va suporta niciun cost pentru apărarea acestor valori.

„Decizia definitivă în dosarul Roşia Montana confirma poziţia României într-un litigiu în care compania reclamanta a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari. Este rezultatul unui efort instituţional şi juridic susţinut, asumat cu maximă responsabilitate de Ministerul Finanţelor pe parcursul a peste zece ani, pentru a proteja interesul public, mediul şi resursele ţării noastre prin intermediul unei apărări riguroase”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Procedura de anulare este singura cale de atac prevăzută de Convenţia ICSID împotriva unei hotărâri arbitrale. Reclamanţii au solicitat anularea în întregime a hotărârii, invocând o pretinsa constituire necorespunzătoare a tribunalului arbitral şi o abatere gravă de la normele fundamentale de procedură, iar în subsidiar anularea parţială, pentru pretinsa depăşire a competenţelor şi pentru nemotivare.

Comitetul ad-hoc a respins toate motivele invocate. Procedura s-a desfăşurat în perioada iulie 2024 - noiembrie 2026 şi a presupus schimburi ample de memorii scrise şi o audiere a părţilor. Potrivit art. 53 din Convenţia ICSID, hotărârea arbitrală nu mai poate fi supusă niciunei alte căi de atac, astfel încât rezultatul obţinut de România este definitiv.

Citește și: SIBIU: Lucrările de restaurare la Turnul Sfatului au scos la iveală o capsulă a timpului