O cantitate de 12,5 trilioane de tone de gheaţă polară a dispărut din Groenlanda şi Antarctica începând cu anii '70, potrivit unei echipe internaționale de cercetători care a analizat cea mai extinsă serie de date din istorie provenită de la observaţii prin satelit.

Această concluzie dezvăluie amploarea reală a pierderii de gheaţă polară în ultimele aproximativ cinci decenii. Această evidenţă cuprinzătoare acoperă perioada începând cu anul 1972 pentru Groenlanda şi 1979 pentru Antarctica, extinzându-se până în 2023, potrivit Space.com, care a citat un studiu realizat cu sprijinul NASA şi al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), ce a fost publicat în revista Scientific Data.

Datele provin din 42 de studii şi 27 de misiuni satelitare diferite. Dintre cele 12,5 trilioane de tone de gheaţă pierdute, cea mai mare parte a provenit din calotele glaciare ale Groenlandei.

„Analizând datele încă din anii '70, putem observa acum modul în care calotele glaciare s-au modificat de-a lungul a jumătate de secol”, a declarat într-un comunicat Ines Otosaka, coordonatoarea studiului şi cercetătoare la Universitatea Northumbria din Marea Britanie.

Noua serie de date, cunoscută sub numele de 'Ice Sheet Mass Balance Inter-comparison Exercise' (IMBIE), oferă cea mai completă imagine a pierderii de gheaţă polară din ultimele decenii. Această analiză detaliată a evoluţiei pierderii de gheaţă a evidenţiat, de asemenea, o creştere a nivelului mării cu peste trei centimetri în intervalul respectiv.

„O creştere a nivelului mării cu trei centimetri poate părea nesemnificativă, însă aceasta expune între şase şi nouă milioane de oameni riscului de inundaţii şi eroziune costieră.

Având în vedere că se preconizează pierderi mult mai mari de gheaţă din calotele glaciare în deceniile următoare, evaluările globale precum IMBIE sunt esenţiale pentru protejarea comunităţilor afectate de schimbările climatice”, a declarat coautorul Andrew Shepherd, directorul Facultăţii de Geografie şi Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii Northumbria şi fondator al IMBIE.

84% din pierderea de gheaţă polară, cauzată de accelerarea fluxului gheţarilor în timp

Cercetătorii au constatat că 84% din pierderea de gheaţă polară înregistrată a fost cauzată de accelerarea fluxului gheţarilor în timp, în timp ce doar 16% din această pierdere a provenit din topirea gheţii de la suprafaţă, potrivit Agerpres.

„Peste patru cincimi din gheaţa pierdută a fost evacuată în ocean de gheţari care se deplasau mai rapid, în loc să se topească la suprafaţă - ceea ce ne indică faptul că tendinţa pe termen lung este determinată de răspunsul dinamic al calotelor glaciare la încălzirea oceanelor”, a declarat Otosaka.

Datorită acestor înregistrări, nu doar că observăm pierderea generală de gheaţă din ultimele decenii, dar putem identifica şi perioade în care acest fenomen a fost mai accentuat. Conform datelor, începând cu anii '90, gheaţa a început să dispară într-un ritm mult mai intens.

De exemplu, în Groenlanda, în anii '80, se pierderea gheaţă într-un ritm de aproximativ 66 de miliarde de tone pe an. Ajungând în anii 2010, volumul a crescut brusc la aproximativ 291 de miliarde de tone de gheaţă pierdute anual. O schimbare similară a fost observată în Antarctica: de la o pierdere de aproximativ 53 de miliarde de tone pe an în anii '80, s-a ajuns la 222 de miliarde de tone în anii 2010.

„Durata extinsă a perioadei monitorizate, numărul mai mare de echipe participante şi capacitatea noastră îmbunătăţită de a evalua incertitudinile fac din aceasta cea mai solidă evaluare a bilanţului de masă al calotelor glaciare realizată până în prezent. Sateliţii ne oferă dovezi la scară continentală, an de an, despre ceea ce se întâmplă în prezent.

Exact de acest lucru avem nevoie pentru a testa modelele şi a reduce incertitudinile legate de proiecţiile privind viitoarea creştere a nivelului mării”, a declarat în comunicat Tyler Sutterly, de la Universitatea din Washington, coautor principal al studiului.

„Aceste rezultate demonstrează importanţa fundamentală a utilizării sateliţilor pentru monitorizarea calotelor glaciare şi pentru evaluarea modelelor folosite la prognozarea efectelor schimbărilor climatice.

Continuarea misiunilor precum CryoSat-2 şi Sentinel, precum şi menţinerea seriei de date climatice pe termen lung privind calotele glaciare, sunt esenţiale pentru deceniile următoare”, a adăugat, în acelaşi comunicat, Diego Fernandez, cercetător în cadrul ESA.

Citește și: Schimbările climatice provoacă temperaturi-record în mările Europei, avertizează cercetătorii