Crăciunul este cel mai probabil lipsit de zăpadă, în contextul în care schimbările climatice se manifestă prin ierni mai calde, mai ales în Europa, conform unui studiu realizat de Climate Central şi publicat marţi,17 decembrie.

Rezultatele studiului arată că au fost înregistrate mult mai multe zile cu temperaturi de peste 0 grade Celsius, ceea ce poate avea consecinţe asupra turismului, agriculturii sau sănătăţii.

Institutul de cercetare american estimează că peste o treime (44) dintre cele 123 de ţări şi aproape o jumătate (393) din cele 901 oraşe analizate au pierdut anual cel puţin echivalentul unei săptămâni de zile de îngheţ din cauza încălzirii provocate de activităţile umane.

Analiza se concentrează pe temperaturile minime înregistrate între lunile decembrie şi februarie - ce corespund iernii în emisfera nordică - în deceniul 2014-2023.

Aceasta se bazează pe date observaţionale ce au fost comparate cu o simulare a unei clime care nu ar fi fost afectată de încălzirea generată de utilizarea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazului.

Europa, continentul care se încălzește cel mai repede

Concluziile studiului au fost că schimbările climatice au crescut mai ales numărul zilelor de iarnă cu temperaturi pozitive în Europa - acesta fiind continentul care se încălzeşte cel mai repede la nivel global.

Cele mai afectate ţări sunt Danemarca şi statele baltice. La rândul ei, Franța a înregistrat cel puțin 10 zile în plus cu temperaturi de peste 0 grade Celsius pe an în ultimul deceniu, cu o tendinţă mai pronunţată în nord şi est.

„Zăpada, gheaţa şi vremea rece, simboluri ale sezonului de iarnă, dispar rapid în multe locuri, ameninţând ecosistemele, economiile şi tradiţiile culturale”, a subliniat Kristina Dahl, coordonator ştiinţific la Climate Central.

Totodată, potrivit coordonatorului științific de la Climate Central, aceste zile de iarnă geroase sunt „cruciale” pentru o serie de sectoare, de la sporturile de iarnă la producţia de apă potabilă, care depind de cantitatea de zăpadă acumulată.

Autorii studiului au subliniat şi consecinţele asupra sănătăţii: Frigul ajută la reglarea populaţiilor de insecte purtătoare de boli, precum ţânţarii şi căpuşele, în timp ce iernile mai scurte favorizează răspândirea polenului - şi, implicit, a alergiilor.

Agricultura poate fi la rândul ei afectată de acest fenomen, mai ales în ceea ce priveşte cultivarea unor fructe, precum merele sau piersicile, care necesită perioade prelungite de temperaturi scăzute.

Citește și: Cum va fi vremea de Crăciun și de Revelion. Prognoza ANM pentru luna decembrie