Curtea de Apel Timişoara (CAT) a respins definitiv ca nefondat apelul DNA în dosarul în care Virgil Musta și Diana Manolescu (medici la spitalul "Victor Babeș" din Timișoara, acuzaţi de abuz în serviciu în perioada pandemiei) au fost achitaţi de magistraţi.

Medicul infecţionist Virgil Musta a reacţionat la sentinţa CAT, detaliind care au fost acuzaţiile care i-au fost aduse, fiind acum achitat definitiv în instanţă.

"În rechizitoriu, DNA m-a acuzat că am instigat la abuz în serviciu trei asistente din Ambulatoriul Spitalului Victor Babeş, deoarece ca şef de secţie (deşi nu erau pe secţia mea) le-am determinat (am instigat) să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să preleveze teste contra cost în beneficiul societăţii private (...), activitate pe care DNA o considera abuz în serviciu. Pe directorul medical Diana Manolescu şi pe asistenta şefă din Ambulatoriu, deoarece prin influenţa pe care am avut-o datorită notorietăţii, s-a creat un ascendent moral asupra celor două inculpate care le-a determinat să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, respectiv, să nu întreprindă niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare şi aplicarea sancţiunilor corespunzătoare care în accepţiunea DNA este abuz în serviciu", arată dr. Virgil Musta, marţi, într-un comunicat de presă citat de Agerpres.

Astfel, Musta ar fi produs un prejudiciu de peste 12.000 lei spitalului, deoarece s-a plătit integral salariul celor trei asistente în timpul în care acestea colectau probe în beneficiul clinicii private.

Medicul infecţionist subliniază că în iulie 2020 exista o cerere foarte mare de testare PCR SARS-CoV2 contra cost. OMS şi Comisia de luptă anti-COVID din cadrul Ministerului Sănătăţii solicitau creşterea capacităţii de testare, element cheie pentru ţinerea sub control a focarelor apărute.

"În acest context, capacitatea de testare prin teste PCR ARN SARS-CoV2 a laboratoarelor acreditate în Timişoara era depăşită (...). Singurul laborator care mai avea capacitate de a efectua teste era laboratorul Spitalului Victor Babeş din Timişoara, deoarece acesta efectua teste doar persoanelor suspecte, cu simptomatologie ce se încadra în definiţia de caz, dar nu avea resurse financiare pentru a cumpăra testele şi materialele necesare testării contra cost şi nici posibilitatea fiscalizării testelor", a subliniat medicul.

Clinica privată punea la dispoziție materialele consumabile necesare testării

În acest context, ar fi început colaborarea dintre clinica privată şi Spitalul Babeş, printr-un contract "perfect valabil", în care clinica punea la dispoziţie materialele necesare testării şi efectua recoltările, laboratorul Spitalului Babeş prelucra probele, iar cea mai mare parte din profit mergea la spital.

Medicul Virgil Musta precizează că, din profitul realizat, au fost efectuate peste 300 de teste gratuite pentru instituții precum Casa de Asigurări de Sănătate ș, Serviciul Rutier sau Aeroportul "Traian Vuia" Timişoara. Conform sursei citate, instituțiile amintite nu ar fi avut buget să-şi testeze angajaţii riscau să-şi oprească activitatea.

"Acest ajutor DNA l-a considerat abuz în serviciu, neînţelegând că era o stare de spirit în care toţi doream să fim folositori, ajutam cu ce puteam, astfel ca lucrurile să funcţioneze bine, ceea ce a dus la rezultate foarte bune în această luptă", a susţinut Virgil Musta.

Citește și: Condamnări definitive într-un dosar cu vaccinări fictive anti-Covid