Mii de pelerini așteaptă, miercuri, să treacă pe la catafalcul Papei Francisc.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al defunctului suveran pontif a fost transferat, miercuri dimineață, la Bazilica Sfântul Petru.

Până sâmbătă, când sunt programate funeraliile, admiratorii își pot lua rămas bun de la cel care a condus Biserica Catolică în ultimii 12 ani.

Procesiunea a inclus rugăciuni și o liturghie, potrivit France Presse.

Trupul neînsuflețit al suveranului pontif se află în capela reședinței Santa Marta, unde acesta a locuit în timpul vieții.

Șeful interimar al Bisericii Catolice (camerlengo) și trei asistenți se vor asigura că inelul papei și sigiliul de plumb al acestuia sunt distruse, astfel încât să nu mai poată fi folosite de altcineva.

La Vatican, ritualurile de doliu vor dura 9 zile.

La sfârșitul acestei perioade, conclavul va începe, din 5 mai, procesul de alegere a succesorului Papei Francisc.

3 zile de priveghi public

Numeroși credincioși catolici și admiratori sunt așteptați pentru a-și rămas-bun de la îndrăgitul lider spiritual, înainte ca acesta să fie înmormântat.

Papa Francisc, care a murit luni la vârsta de 88 de ani în urma unui accident vascular cerebral, va rămâne în bazilică până la funeraliile de sâmbătă, ce vor avea loc în măreața piață barocă a Sfântului Petru.

Iezuitul argentinian a încetat din viață în Casa Santa Marta, reședința modestă în care a locuit pe parcursul celor 12 ani de pontificat, iar trupul său a fost mutat, luni seară, în capela acesteia.

Sicriul simplu din lemn va intra prin poarta centrală a bazilicii și va fi așezat în fața Altarului Confesiunii, sub baldachinul de bronz realizat de Bernini, care se înalță spre celebra cupolă a lui Michelangelo.

Se estimează că funeraliile de sâmbătă vor atrage sute de mii de pelerini, dar și lideri mondiali, precum președintele SUA, Donald Trump, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și prințul William al Marii Britanii. România va fi reprezentată de președintele interimar Ilie Bolojan.

După funeralii, sicriul va fi transportat la biserica preferată a Papei, bazilica papală Santa Maria Maggiore din Roma, unde va fi înmormântat în pământ, cu o inscripție simplă: Franciscus.

Francisc va fi primul papă, în peste 100 de ani, care va fi înmormântat în afara Vaticanului.

Italia se pregătește pentru o amplă operațiune de securitate, mai ales că weekendul va fi deja aglomerat din cauza sărbătorii legale din 25 aprilie. Ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a anunțat că sunt așteptate între 150 și 170 de delegații străine, precum și zeci de mii de persoane.

Italia a declarat cinci zile de doliu național — mai mult decât cele trei zile decretate în 2005 pentru papa Ioan Paul al II-lea, dar mai puține decât săptămâna de doliu național declarată de Argentina natală a lui Francisc.

După funeralii, atenția se va îndrepta către alegerea succesorului Papei Francisc, conducătorul celor 1,4 miliarde de catolici din lume. Cardinalii din întreaga lume au fost deja convocați la Roma pentru alegerea noului suveran pontif.

Doar cardinalii sub 80 de ani au drept de vot în conclav, care trebuie să înceapă între 15 și 20 de zile după decesul papei.

Cei aproximativ 60 de cardinali deja prezenți în Roma s-au întâlnit, marți, pentru a stabili data funeraliilor, în cadrul unei „congregații generale”. O a doua reuniune este programată pentru miercuri după-amiază, condusă de camerlengo, cardinalul Kevin Farrell, responsabil cu administrarea Vaticanului până la alegerea unui nou papă.

Moartea Papei Francisc a survenit la mai puțin de o lună după ce fusese externat din spital, unde petrecuse cinci săptămâni tratându-se de o pneumonie bilaterală.

În Duminica Paștelui, cu o zi înainte de moarte, a făcut turul Pieței Sfântului Petru în papamobil, după slujba de Paște și tradiționalul mesaj adresat mulțimii, oprindu-se pentru a binecuvânta copii.

Francisc a murit luni dimineața, la ora 07:35, în urma unui AVC, intrând în comă și suferind o insuficiență cardiacă, potrivit certificatului de deces.

Marți, Vaticanul a publicat imagini cu Francisc întins în sicriul deschis, în capela Casei Santa Marta. Papa, cunoscut pentru simplitatea sa, era îmbrăcat în veșminte papale roșii, purta mitră și ținea în mâini un rozariu.

Sora Maria Guadalupe Hernandez Olivo, din Mexic, a declarat că vestea morții a fost „foarte grea, foarte tristă”:

„Nu mă așteptam. Cred că este într-un loc mai bun, nu mai suferă, dar simt un mare gol în sufletul meu pentru păstorul nostru”, a spus ea pentru AFP.

Este aproape imposibil de prezis rezultatul conclavului papal, un proces secret, întrucât pozițiile cardinalilor se pot schimba de la un vot la altul, unii încearcând să manipuleze sistemul în favoarea candidaților preferați.

La conclavul din 2013, puțini au prezis alegerea lui Jorge Mario Bergoglio în fruntea Bisericii Catolice, amintește The Guardian.

În prezent, speculațiile se concentrează asupra unora dintre cardinali.

Italianul Pietro Parolin (70 de ani)

Considerat un candidat moderat de „continuitate”, Pietro Parolin a fost apropiat de Francisc. Este secretarul de stat al Vaticanului din 2013, jucând un rol-cheie în afacerile diplomatice, inclusiv în negocierile delicate cu China și guverne din Orientul Mijlociu.

Pietro Parolin este văzut de diplomații seculari ca un reprezentant papal de încredere. În 2018, a fost forța din spatele unui acord controversat cu guvernul chinez privind numirea episcopilor, criticat de unii ca fiind o capitulare în fața regimului comunist.

Criticii îl consideră un modernist și un pragmatic, care pune ideologia și soluțiile diplomatice înaintea adevărurilor dure ale credinței. Susținătorii îl văd ca pe un idealist curajos și un promotor fervent al păcii.

Filipinezul Luis Antonio Tagle (67 de ani)

Fost arhiepiscop de Manila, Luis Antonio Tagle ar putea deveni primul papă asiatic, dintr-o regiune cu cea mai rapidă creștere a populației catolice.

La un moment dat, era considerat succesorul preferat al lui Francisc și un candidat puternic pentru a continua agenda progresistă a acestuia, dar recent pare să fi căzut în dizgrație.

Luis Antonio Tagle a sugerat că poziția Bisericii față de cuplurile gay și cele divorțate este prea dură, dar s-a opus dreptului la avort în Filipine.

Ghanezul Peter Turkson (76 de ani)

Peter Turkson ar fi primul papă de culoare din ultimele secole.

De-a lungul timpului, el a fost vocal în probleme precum criza climatică, sărăcia și justiția economică, menținând în același timp pozițiile tradiționale ale Bisericii în ceea ce privește preoția, căsătoria între un bărbat și o femeie și homosexualitatea. Totuși, opiniile sale din urmă s-au mai nuanțat, afirmând că legile din multe țări africane sunt prea dure.

Peter Turkson a vorbit împotriva corupției și în favoarea drepturilor omului.

Ungurul Péter Erdő (72 de ani)

Unul dintre principalii candidați conservatori la succesiunea pe scaunul papal, Péter Erdő este un susținător ferm al învățăturilor și doctrinei catolice tradiționale. Alegerea lui ar marca o ruptură majoră față de abordarea lui Francisc.

Péter Erdő este considerat un mare intelectual și un om de cultură. A fost favorit al cardinalului George Pell, care credea că va restabili „domnia legii” în Vaticanul post-Francisc.

În 2015, Péter Erdő s-a aliniat aparent cu premierul naționalist Viktor Orbán, opunându-se apelului Papei Francisc ca bisericile să primească migranți.

Italianul Matteo Zuppi (69 de ani)

Numit cardinal de Francisc în 2019, Metteo Zuppi este văzut ca parte a aripii progresiste a Bisericii și ar fi așteptat să continue moștenirea acestuia, împărtășind preocuparea pentru cei săraci și marginalizați.

Italianul este (relativ) liberal în privința relațiilor între persoane de același sex. În urmă cu doi ani, Francisc l-a desemnat pe Matteo Zuppi ca emisar al păcii pentru Ucraina, ocazie cu care a vizitat Moscova pentru a „încuraja gesturi de umanitate”, întâlnindu-se cu patriarhul Kirill și cu Volodimir Zelenski.

Portughezul José Tolentino Calaça de Mendonça (59 de ani)

José Tolentino Calaça de Mendonça este unul dintre cei mai tineri potențiali succesori ai Papei Francisc, ceea ce i-ar putea reduce șansele – unii cardinali nu ar dori să aștepte alte 20–30 de ani pentru o nouă șansă la papalitate.

Portughezul a stârnit controverse prin opiniile tolerante față de relațiile între persoane de același sex și prin asocierea cu o soră benedictină feministă care susține hirotonirea femeilor și este pro-avort.

José Tolentino Calaça de Mendonça a fost apropiat de Francisc pe multe teme și susține că Biserica trebuie să se angajeze în dialog cu cultura modernă.

Maltezul Mario Grech (68 de ani)

Considerat inițial un tradiționalist, Mario Grech a început să adopte viziuni mai progresiste după alegerea lui Francisc în 2013.

Susținătorii săi afirmă că această evoluție dovedește capacitatea sa de schimbare.

Mario Grech a criticat liderii politici europeni care au încercat să limiteze activitatea navelor ONG și a exprimat sprijin pentru diaconatul feminin.

Italianul Pierbattista Pizzaballa (60 de ani)

Patriarh latin al Ierusalimului din 2020, Pierbattista Pizzaballa joacă un rol crucial în apărarea minorității creștine din Țara Sfântă.

După atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, s-a oferit ostatic în schimbul copiilor ținuți prizonieri în Gaza. A vizitat Gaza în mai 2024 după luni de negocieri. Ar putea continua anumite direcții ale lui Francisc, dar a făcut puține declarații publice pe subiecte controversate.

Guineeanul Robert Sarah (79 de ani)

Cardinal tradiționalist, Robert Sarah a încercat, la un moment dat, să se prezinte drept o „autoritate paralelă” cu Francisc.

În 2020, a co-scris o carte cu fostul papă Benedict, în apărarea celibatului clerical, gest considerat o provocare la adresa autorității suveranului pontif.

Robert Sarah a denunțat „ideologia de gen” ca o amenințare pentru societate și a vorbit împotriva fundamentalismului islamic. Ca și Turkson, ar putea deveni primul papă de culoare din ultimele secole.

Citește și: Singurătatea nu este doar o problemă a vârstei înaintate