Modul în care publicul descoperă și consumă muzica s-a schimbat semnificativ în ultimele decenii.

De la discurile de vinil și casetele aduse din străinătate, la platformele de streaming, rețelele sociale și marile festivaluri, traseul unei piese către succes este influențat astăzi atât de artiști și DJ, cât și de algoritmii platformelor digitale.

Sorin Lupașcu, Adrian Șaguna și Benzol au vorbit, la Radio România Actualități, despre transformările industriei muzicale, despre schimbarea gusturilor publicului și despre mecanismele prin care o melodie poate deveni cunoscută într-un timp foarte scurt.

De la discurile de vinil, la platformele digitale

În dialogul cu Maria Țoghină din emisiunea Serviciu de noapte, Sorin Lupașcu a evocat perioada în care accesul publicului românesc la muzica occidentală era limitat, iar DJ-ul avea un rol important în selectarea și promovarea pieselor.

Primele melodii pe care le-a ascultat proveneau de pe discuri aduse în țară de persoane care lucrau în străinătate. Ulterior, vinilurile au fost înlocuite treptat de casete, mai ușor de transportat și de distribuit.

În anii 1970, odată cu dezvoltarea muzicii disco, mai multe restaurante au început să își reorganizeze spațiile pentru a deveni discoteci. DJ-ul nu avea doar rolul de a asigura atmosfera, ci putea influența preferințele muzicale ale publicului.

Sorin Lupașcu a pus muzică la Iași, Băile Felix și Costinești, una dintre cele mai cunoscute destinații estivale ale perioadei, unde a activat până în 1996.

Festivalurile și schimbarea comportamentului publicului

Adrian Șaguna, una dintre vocile postului Radio 3Net „Florian Pittiș”, face parte din generația care a asistat la trecerea de la radioul tradițional și cluburi la streaming și festivaluri de mari dimensiuni.

În weekend, el urmează să mixeze pentru a zecea oară la festivalul UNTOLD, de această dată pe scena principală.

Potrivit acestuia, o parte a publicului nu mai merge la festivaluri pentru a descoperi muzică nouă, ci pentru a asculta piese deja cunoscute de pe telefon și de pe platformele digitale. Festivalurile păstrează însă rolul de spațiu multicultural și de spectacol live.

Adrian Șaguna a inițiat, totodată, un proiect care combină muzica electronică și interpretarea orchestrală. Primul spectacol a avut loc la 2 august, împreună cu Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, iar proiectul ar urma să continue la București, alături de Orchestra Națională Radio.

Cum a devenit cunoscută piesa „Esena Mono”

Platformele digitale au modificat și structura pieselor. Pentru a capta rapid atenția utilizatorilor, unele producții încep direct cu refrenul sau cu elementul muzical considerat cel mai ușor de reținut, cunoscut în industrie drept „hook”.

Un astfel de parcurs a avut piesa „Esena Mono”. Potrivit lui Adrian Șaguna, proiectul a pornit de la un demo primit în luna decembrie de la DJ Benzol. După prelucrare, un fragment a fost publicat pe TikTok și a acumulat peste un milion de vizualizări în trei zile.

Ulterior, cei doi au fost contactați de casa de discuri grecească Panik Records și au înregistrat piesa împreună cu artista Katy Garbi. Remixul a ajuns și în clasamentele Shazam din Statele Unite.

După această colaborare, artiștii au început pregătirea unui nou proiect, intitulat „Elefteria”.

Reinterpretarea piesei „Solo Tu”

Adrian Șaguna și DJ Benzol au realizat și un remix al piesei „Solo Tu”, lansată inițial de Costi Ioniță în 1999.

Noua versiune a combinat elemente balcanice și afro, păstrând însă principalele caracteristici ale melodiei originale. Potrivit creatorilor, succesul piesei a fost favorizat de refrenul ușor de reținut și de impactul sonor din primele secunde.

Popularitatea remixului a determinat și apariția unui număr mare de variante neautorizate pe rețelele sociale. Adrian Șaguna a afirmat că, în mai puțin de trei săptămâni, au fost publicate peste 7.000 de versiuni care foloseau refrenul piesei, situație pe care a descris-o drept o problemă de proprietate intelectuală.

Cei doi DJ au colaborat și cu formația Holograf pentru o nouă versiune a piesei „Să nu-mi iei niciodată dragostea”. Proiectul urmărește adaptarea melodiei la tendințele actuale, fără eliminarea elementelor emoționale ale variantei originale.

Rolul radioului și al selecției umane

Deși algoritmii influențează tot mai mult recomandările muzicale, Sorin Lupașcu consideră că selecția realizată de un DJ sau de un post de radio își păstrează importanța.

În opinia sa, tehnologia poate analiza preferințe și comportamente, dar nu poate reproduce în totalitate capacitatea unui realizator de a alege o piesă potrivită pentru un anumit moment sau pentru o anumită stare.

Dezvoltarea rețelelor sociale și a platformelor de streaming permite ca o melodie să ajungă într-un timp foarte scurt la un public numeros. Menținerea succesului depinde însă, potrivit celor trei DJ, de calitatea producției, de autenticitate și de capacitatea piesei de a crea o legătură cu publicul.