Bacterii întâlnite pe piele, în sol și în jurul rădăcinilor plantelor au fost identificate în probe prelevate de pe „Rondul de noapte”, tabloul pictat de Rembrandt în 1642.

Coloniile obținute în laborator sunt prezentate publicului la Amsterdam, într-o instalație realizată de muzeul de microbiologie ARTIS-Micropia și Rijksmuseum.

Cum a apărut numele „Rondul de noapte”

Rembrandt van Rijn a pictat lucrarea în ulei, pe o pânză de peste 4 metri lățime, pentru sala archebuzierilor din Amsterdam. Tabloul înfățișează o companie a gărzii civice, condusă de căpitanul Frans Banninck Cocq și de locotenentul Willem van Ruytenburch.

Artistul a surprins compania în momentul în care se pune în mișcare. Căpitanul, îmbrăcat în negru, îi face semn locotenentului să pornească, iar oamenii se așază în formație. Lumina scoate în evidență mâna întinsă a căpitanului și o fată din fundal, pe care Rijksmuseum o descrie drept mascota companiei.

Scena se petrece ziua. În timp, straturile de vernis și murdăria acumulate la suprafață au întunecat imaginea, favorizând interpretarea ei ca scenă nocturnă.

Titlul „Rondul de noapte” apare pentru prima dată într-un document din 1797, la peste un secol și jumătate după ce Rembrandt a încheiat lucrarea.

Patru fâșii tăiate din pânză

În 1715, tabloul a fost mutat la Primăria Amsterdamului, clădirea care în prezent este Palatul Regal. Pentru a-l face să încapă între două uși, au fost tăiate patru fâșii din pânză, cea mai mare din partea stângă. Fragmentele originale sunt considerate pierdute.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pictura a fost evacuată din Rijksmuseum și adăpostită, din 1942, într-o grotă din apropierea orașului Maastricht. Pânza a fost atacată cu un cuțit în 1911 și în 1975, când a suferit 12 tăieturi. În 1990, un bărbat a stropit tabloul cu acid. Intervenția rapidă a unui paznic a limitat pagubele la stratul de vernis.

În 2021, Rijksmuseum a reconstituit porțiunile pierdute cu ajutorul inteligenței artificiale, pornind de la o copie din secolul al XVII-lea, atribuită pictorului Gerrit Lundens. Reconstituirile au fost montate temporar în jurul tabloului. În compoziția inițială, pe latura stângă se vedeau încă doi membri ai gărzii și un copil, iar căpitanul și locotenentul se aflau ușor la dreapta centrului.

Ce au dezvăluit analizele tabloului

Rijksmuseum a lansat în 2019 „Operațiunea Rondul de noapte”, cel mai amplu proiect de cercetare și restaurare dedicat lucrării.

Vizitatorii pot urmări intervențiile într-un spațiu vitrat amenajat în muzeu. Restauratorii au înlocuit șasiul de lemn pe care era întinsă pânza cu unul din aluminiu, iar la sfârșitul anului 2024 au început îndepărtarea straturilor vechi de vernis.

Analizele au scos la iveală o schiță pregătitoare, realizată cu un material bogat în cretă, sub straturile de pictură.

Cercetătorii au identificat și un strat de ulei bogat în plumb, folosit la impregnarea pânzei. Potrivit Rijksmuseum, acest tratament ar fi putut proteja lucrarea de umezeala peretelui pe care urma să fie expusă.

Microorganismele, expuse alături de o reproducere

În cadrul colaborării cu ARTIS-Micropia, specialiștii prelevează probe din aproximativ 60 de puncte ale tabloului, pe parcursul a șase luni. Microorganismele cultivate în laborator formează colonii vizibile, pe care vizitatorii le pot vedea alături de o reproducere a picturii la dimensiunile originalului.

Printre primele specii identificate se numără Staphylococcus epidermidis și Micrococcus luteus, bacterii întâlnite pe piele. Cercetătorii au găsit și Microbacterium saccharophilum, o specie identificată pentru prima dată în 2013, într-o rafinărie de zahăr din Japonia. Modul în care bacteria a ajuns pe tablou rămâne necunoscut.

Instalația „The Night Watch Lives” este deschisă la ARTIS-Micropia din Amsterdam până la sfârșitul lunii mai 2027.

Rezultatele vor fi adăugate pe măsură ce sunt analizate noi probe. Tabloul original se află la Rijksmuseum.