Supranumit "Purtătorul de biruinţă", Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai venerați sfinți din creștinătate.

Ușor recognoscibilă, imaginea lui simbolică - de tânăr războinic care ucide un balaur - este una extrem de puternică, fiind asociată curajului, dreptății și luptei binelui împotriva răului.

Născut în Capadocia din părinţi creştini, el a urmat cariera militară şi a ajuns comandant în armata Împăratului Diocleţian.

În anul 303, acesta a dat un decret prin care toţi creştinii erau obligaţi să se lepede de credinţa în Hristos şi să se închine zeilor. Pentru că a refuzat, Gheorghe a fost condamnat la moarte prin decapitare.

Fiind un sfânt militar, Gheorghe este și patronul spiritual al Forțelor Terestre Române.

Peste un milion de români îşi serbează onomastica.

Legenda spune că un balaur teroriza localnicii unui oraș. Pentru a-l liniști, aceștia îi ofereau zilnic un om drept sacrificiu.

Într-o zi, a venit rândul prințesei orașului. Sfântul Gheorghe a salvat-o, ucigând balaurul cu lancea sa.

Această legendă este o alegorie a biruinței credinței asupra răului, iar balaurul este interpretat ca simbol al păgânismului, păcatului sau persecuției.

Importanța Sfântului Gheorghe pentru creștinătate

Cultul Sfântului Gheorghe s-a răspândit rapid, mai ales în Răsărit, dar și în Apus.

Ocrotitor al cavalerilor, soldaților și cercetașilor, dar și al multor biserici și comunități creștine, Gheorghe este patronul spiritual al multor țări și orașe. Spre exemplu, Georgia își trage numele de la sfânt. De asemenea, în Anglia el este extrem de venerat, fiind reprezentat pe steagul țării.

În Biserica Ortodoxă, este prăznuit pe 23 aprilie, dată considerată una dintre cele mai importante sărbători religioase de primăvară.

Credinţe şi superstiţii

Ziua de 23 aprilie marchează, în calendarul popular, începutul anului pastoral.

Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, dar și de luptă cu forțele răului.

Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru (Sâmedru).

Apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice ale aceste sărbători, având calităţi purificatoare, stimulatoare și de luptă contra duhurilor rele.

Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este înconjurată de credinţe şi superstiţii, amintește Radio România Reșița.

În trecut, oamenii se scăldau înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.

Se spune că cei ce dorm în această zi vor lua „somnul mieilor” şi vor fi somnoroși tot anul.

De Sângiorz, preoţii şi credincioșii is cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru recolte bogate.

Gunoiul adunat în ziua de Sfântu Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

În această zi se adună de pe câmpuri tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.

Dacă de sărbătoarea Sfântului Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, este semn de an bogat.

Citește și: Învierea Mântuitorului, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății