Anca Benera și Arnold Estefán vor reprezenta România la cea de-a 61-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția, care se va desfășura între 9 mai și 22 noiembrie 2026.

Proiectul câștigător al concursului național poartă titlul „Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor / Black Seas – Scores for the Sonic Eye” și este curatoriat de Diana Marincu și Corina Oprea.

Potrivit Ministerului Culturii, proiectul a fost desemnat câștigător în urma unei selecții realizate de o comisie formată din personalități ale scenei artistice și instituționale: Ioana Ciocan – comisarul Pavilionului României, Monica Joița – reprezentant comun al Ministerului Afacerilor Externe și Institutului Cultural Român, Călin Dan – directorul Muzeului Național de Artă Contemporană, Daria Ghiu – critic de artă și jurnalist la Radio România Cultural, Robert Ștrebeli – managerul Muzeului de Artă Baia Mare, Astrida Rogule – curator la Muzeul Național de Artă din Letonia, și Lilia Dragneva – directoarea Centrului de Artă Contemporană KSAK din Chișinău. Conform regulamentului, președintele comisiei a fost ales prin vot secret, fiind desemnată Ioana Ciocan.

O practică artistică bazată pe cercetare

Anca Benera și Arnold Estefán colaborează din 2012, dezvoltând o practică artistică profund ancorată în cercetare, care traversează medii diverse – de la instalație și video, la performance.

În 2022, cei doi au primit Premiul Birgit Jürgenssen, acordat de Ministerul Federal al Austriei pentru Arte, Cultură, Servicii Publice și Sport, o recunoaștere importantă a relevanței internaționale a demersului lor artistic.

Stabiliți în prezent la Viena, artiștii păstrează o legătură constantă cu Timișoara, orașul în care și-au început primele proiecte colaborative la începutul anilor 2000.

De peste un deceniu, sunt prezenți pe scena internațională, cu participări la unele dintre cele mai importante bienale și instituții de artă contemporană.

Prezență internațională solidă

Lista aparițiilor recente include Manifesta 15 (Barcelona, 2024), Creative Time Summit (New York, 2024), 1st Klima Biennale (Viena, 2024), 5th Kyiv Biennial (2023), Muzeul Tinguely (Basel, 2022), Whitechapel Gallery (Londra, 2022), Galleria Trafo (Budapesta, 2022), Migros Museum (Zurich, 2021), MUCEM (Marsilia, 2019) și mumok (Viena, 2017).

În România, una dintre cele mai importante expoziții recente ale celor doi a fost „DesFacerea Lumii”, prezentată de Fundația Art Encounters la Timișoara, în perioada 2024–2025. Expoziția a atras atenția printr-o instalație sculpturală și video care reinterpretează celebra lucrare a lui Constantin Brâncuși, „Cumințenia Pământului” (1907), sub forma unei replici din sare, în mărime naturală, amplasată în diferite contexte naturale din România. Proiectul a fost co-curatoriat de Diana Marincu, iar această colaborare își găsește continuitatea în demersul de la Veneția.

Temele proiectului de la Veneția

De-a lungul carierei, Anca Benera și Arnold Estefán au investigat tipare ascunse din narațiuni istorice, sociale și geopolitice, cu un interes constant pentru relația dintre istoria mediului și politica resurselor. Lucrările lor explorează modul în care imaginarul militar modelează teritoriul, clima și comunitățile, iar criza ecologică este abordată prin narațiuni care includ subiecți non-umani și relațiile dintre oameni, minerale, plante și animale.

Procesul lor artistic presupune deplasări frecvente în afara atelierului: de la colectarea de polen pentru proiectul „Proxy Climates” în Sahara Olteniei, Serbia, Grecia, Ungaria și Spania, până la filmări realizate la Cincu, în cadrul Centrului Național de Instruire Întrunită „Getica”, pentru „Rehearsals for Peace”. În același registru se înscriu și proiecte legate de Marea Neagră, de șantierul naval unde a fost construită nava „Benguela Gem” – destinată exploatării diamantelor în Namibia – sau de ferme din Brașov, Harghita și Covasna.

Prezențe românești și în alte pavilioane

Anca Benera și Arnold Estefán nu sunt singurii artiști de origine română prezenți în cadrul Bienalei. Israelul va fi reprezentat de sculptorul Belu-Simion Fainaru, într-un pavilion amplasat în Arsenale, iar în edițiile anterioare au existat și alte nume românești cu apariții notabile în expozițiile de grup.

Proiectul „Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor” marchează astfel o nouă etapă importantă pentru arta contemporană românească pe scena internațională, propunând o reflecție complexă asupra istoriei, mediului și geopoliticii, într-un moment în care Bienala de la Veneția rămâne unul dintre cele mai relevante spații de dialog artistic global.

Citește și: Filmul românesc „De capul nostru”, selectat în secțiunea Forum a Berlinalei