Un set de instrumente medicale a fost găsit asupra unui bărbat care a murit la Pompeii în timpul erupţiei Vezuviului în anul 79 d.Hr. potrivit unei noi analize a rămăşiţelor sale. Specialiștii au spus că această victimă era probabil un „medicus”.

Acest bărbat se numără printre cei 13 oameni care s-au refugiat într-o vie din Pompeii, denumită ulterior „Grădina fugarilor”. Însă, în loc să găsească un refugiu, grupul a fost ucis de emanaţii de gaze vulcanice, probabil dioxid de carbon sau dioxid de sulf.

Mii de victime ale erupţiei Vezuviului din anul 79 d.Hr., din Pompeii sau din oraşul Herculaneum, din apropiere, au murit din cauza emanaţiilor de gaze vulcanice toxice.

Ruinele acoperite de cenuşă vulcanică ale oraşului Pompeii au fost descoperite în secolul XVI, dar cele mai multe cercetări ştiinţifice ale oraşului roman de la malul mării au fost făcute mult mai recent.

În anul 1961 au fost făcute mulaje din ghips ale golurilor rămase în cenuşa vulcanică pietrificată unde se aflau corpurile victimelor din Grădina fugarilor. În total au fost realizate aproximativ 104 astfel de mulaje ale victimelor din Pompeii.

Conform noilor examinări, bărbatul avea asupra sa instrumente chirurgicale şi alte „unelte ale meseriei sale”, potrivit unei declaraţii traduse de parcul arheologic al guvernului italian care administrează situl. Însă, nu se ştie dacă bărbatul plănuia să trateze persoanele afectate de erupţie sau dacă spera să scape de dezastru.

„Acest bărbat şi-a adus uneltele cu el pentru a fi pregătit să-şi reconstruiască viaţa în altă parte, datorită profesiei sale, dar poate şi pentru a-i ajuta pe alţii”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic Pompeii, în comunicat.

Aproximativ 2.000 de oameni, uciși de erupția Vezuviului

Erupţia Vezuviului a ucis aproximativ 2.000 de oameni în Pompeii şi în oraşele din apropiere, dar arheologii cred acum că mulţi alţii au scăpat. Evenimentul a fost studiat pe larg, în parte datorită conservării remarcabile a multor caracteristici ale vieţii romane sub straturile de cenuşă. Martorii au scris şi relatări despre erupţie.

Potrivit declaraţiei, o cutie mică fabricată din „material organic” (posibil piele) a fost găsită într-unul dintre mulajele de ipsos realizate în timpul excavaţiilor din Grădina Fugarilor în 1961. Cu toate acestea, conţinutul cutiei a rămas până acum un mister.

Noua investigaţie, care a folosit radiografii şi scanări CT, a dezvăluit că această cutie conţinea mai multe instrumente metalice mici, considerate a fi instrumente chirurgicale, precum şi o tabletă fabricată din ardezie, care probabil era folosită pentru prepararea medicamentelor. Ingrediente precum mierea, vinul, oţetul şi extractele de plante erau comune. Cutia era încuiată cu un mecanism bazat pe o roată dinţată.

Aceste descoperiri sugerează că bărbatul era un medicus instruit în medicină şi chirurgie, se arată în declaraţie. Sclavii greci educaţi aveau uneori acest rol, dar până la erupţia Vezuviului - în perioada împăratului roman Titus - medicina avea un statut mai înalt, după ce împăratul Iulius Cezar a acordat cetăţenia romană tuturor medicilor în 46 î.Hr..

Practicarea medicinei era apreciată de romanii bogaţi, dar chirurgia putea implica riscuri serioase în condiţiile în care nu existau antibiotice şi nici anestezie modernă. În plus, cauzele bolilor erau înţelese altfel decât în medicina modernă - se credea că boli precum malaria erau cauzate de „aerul rău” (conform teoriei greceşti a „miasmei”), iar tratamentele vizau uneori dezlegarea de blesteme şi izgonirea spiritelor malefice.

Alte artefacte găsite asupra victimelor Vezuviului includ chei de casă şi lămpi cu ulei, iar unii oameni au fost ucişi în timp ce cărau bijuterii şi „tezaure” de monede departe de erupţie. Victima despre care se crede că este un medicus purta şi o mică pungă de material textil cu monede de bronz şi argint, se arată în comunicat.

Citește și: Un papirus cu „Iliada” lui Homer, descoperit în interiorul unei mumii egiptene