Palatul Dacia-România din Centrul Vechi al Capitalei va fi consolidat şi reabilitat
Palatul Pinacotecii este înscris în Lista Monumentelor Istorice și este încadrat în categoria clădirilor cu risc seismic.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 16 Aprilie 2026, 13:25 • Actualizat: 16 Aprilie 2026, 13:26
Palatul Dacia-România, cunoscut și drept Palatul Pinacoteca, aflat în Centrul Vechi al Capitalei, va fi consolidat, reabilitat și modernizat, cu o investiție de 88,29 de milioane de lei.
Obiectivul proiectului este consolidarea seismică, precum şi creşterea eficienţei energetice. Lucrările de consolidare structurală, reabilitare şi modernizare vor fi făcute de compania de construcții Concelex.
„Prin acest contract, facem un nou pas în protejarea unei clădiri emblematice a Bucureştiului, reafirmând preocuparea Municipalităţii pentru conservarea patrimoniului istoric şi pentru redarea acestuia comunităţii.
Prin intervenţii structurale complexe, realizate cu grijă faţă de elementele care definesc identitatea imobilului, urmărim să readucem în circuitul public o clădire de referinţă pentru istoria oraşului şi pentru zona Lipscani”, a declarat directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Răzvan Munteanu, potrivit Agerpres.
Intervenţia vizează punerea în siguranţă a unei clădiri de importanţă deosebită, amplasată într-una dintre cele mai dense şi sensibile zone construite ale centrului Bucureştiului.
Imobilul, care este înscris în Lista Monumentelor Istorice, este încadrat în categoria clădirilor cu risc seismic şi administrat în prezent de Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
„În cazul Palatului Dacia-România, soluţiile trebuie implementate astfel încât să crească semnificativ siguranţa seismică şi performanţa energetică, păstrând în acelaşi timp elementele arhitecturale definitorii. Zona dens construită şi specificul imobilului impun o organizare de şantier atentă şi o coordonare precisă între specialităţi.
Experienţa Concelex în consolidarea şi reabilitarea clădirilor cu valoare istorică ne permite să gestionăm toate aceste provocări, de la intervenţiile structurale până la integrarea instalaţiilor moderne”, a precizat directorul general adjunct Concelex, Cătălin Vişan.
Proiectul cuprinde un pachet integrat de intervenţii: consolidarea pereţilor structurali, a fundaţiilor şi planşeelor, restaurarea faţadelor şi a detaliilor decorative, refacerea componentelor arhitecturale şi artistice, precum şi modernizarea tuturor instalaţiilor.
Sunt prevăzute lucrări pentru îmbunătăţirea performanţei energetice - de la modernizarea tâmplăriei şi eficientizarea sistemelor de încălzire şi ventilaţie până la soluţii menite să reducă consumul de energie - alături de implementarea unor sisteme moderne de detecţie şi stingere a incendiilor şi de securitate.
Imobilul are regim de înălţime S+P+2E şi o configuraţie particulară, cu plan triunghiular, colţ rotunjit spre strada Smârdan şi fronturi continue la străzile Lipscani şi Stavropoleos. Clădirea este alipită de Sucursala Băncii Naţionale a României şi face parte din ansamblul istoric al zonei Lipscani, ceea ce adaugă un nivel suplimentar de complexitate lucrărilor, atât din punct de vedere structural, cât şi din perspectiva organizării de şantier.
Palatul Pinacoteca, ridicat la finalul anilor 1800
Construit la finalul anilor 1800, ca sediu al Societăţii de Asigurare Dacia-România, Palatul Pinacoteca a fost de-a lungul timpului palat bancar, sediul Conservatorului de muzică şi artă dramatică, restaurant şi chiar magazin de încălţăminte şi marochinărie.
În ultimii ani, a făcut parte din Secţia de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti, adăpostind lucrări de pictură românească şi europeană, sculptură, artă decorativă şi grafică. La finalul lucrărilor, care se vor întinde pe 36 de luni, Concelex va reda Pinacoteca circuitului cultural.
Portofoliul Concelex include lucrări de infrastructură critică, construcţii edilitare şi proiecte de regenerare urbană, având amprentă naţională. Compania are în prezent peste 1.000 de angajaţi şi mai mult de 300 de şantiere active.
Citește și: Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice recuperate vor fi expuse la MNIR













