Premiile Academiei Române, decernate miercuri. Doina Lemny și Gellu Dorian, printre laureaţi
În cadrul evenimentului, Academia Română va acorda Diploma „Meritul Academic” istoricului Alex Mihai Stoenescu, pentru activitatea desfăşurată în domeniul istoriei.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 03 Decembrie 2024, 10:43 • Actualizat: 03 Decembrie 2024, 10:43
Premiile Academiei Române pentru anul 2022 vor fi decernate miercuri, 4 decembrie, în aula prestigiosului for. Istoricul de artă și curatorul Doina Lemny şi scriitorii Gellu Dorian şi Bogdan-Alexandru Stănescu se numără printre laureaţi.
Conform regulamentului, Premiile Academiei Române se acordă în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române. Printre premiile acordate la această ediţie se numără premiul „Ion Creangă”, la secțiunea Filologie şi Literatură. Acesta i-a revenit prozatorului şi poetului Bogdan-Alexandru Stănescu, eseist, traducător şi editor, pentru romanul „Abraxas”.
Premiul „Titu Maiorescu” a fost acordat criticului literar, romancierului şi eseistului Adriana Babeţi, pentru lucrarea „Dicţionarul romanului central-european din secolul XX”, iar Premiul „Mihai Eminescu” lui Andrei Novac pentru volumul de versuri „Lumea ta/Carnea mea/Oasele noastre”.
Alte premii acordate de Academia Română
La secţiunea Istoria artei, Premiul „George Oprescu” a fost acordat Doinei Lemny (Franţa), pentru lucrarea: „Brâncuşi, la chose vraie”, şi lui Radu Popica pentru „Centrul artistic Braşov de la origini până în contemporaneitate. Artele plastice (sec. XV-XX)”, iar la secţiunea Artă plastică, Premiul „Ion Andreescu” a revenit pictorului Tudor Zbârnea (Republica Moldova), pentru expoziţia „Călătorie spre centrul fiinţei. Ecourile arhetipului” (Muzeul Naţional de Artă al României).
La Creaţie muzicală, cu Premiul „George Enescu” a fost recompensat compozitorul Alexandru-Ştefan Murariu, pentru lucrarea „Espaces VIII”, iar la Muzicologie, Premiul „Ciprian Porumbescu” - Florinelei Popa, pentru lucrarea „Muzică şi ideologii în secolul 20”, potrivit Agerpres.
La Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Premiul „Vasile Pârvan” a fost acordat lui Emil-Alexandru Berzovan pentru lucrarea „At the Borders of the Great Steppe. Late Iron Age Hillforts between the Eastern Carpathians and Prut (5th-3rd centuries BC)”, Premiul „Dimitre Onciul” - Valeriu Sîrbu şi Francisc-Cristian Schuster pentru „Necropolele preistorice de la Brăiliţa, în zona Dunării de jos. O nouă abordare”, Premiul „George Bariţiu” - Marian-Ionuţ Hariuc pentru lucrarea Andrei Oţetea.
Un spirit al Sorbonei în România secolului XX, Premiul „Nicolae Iorga” - Daniela-Veronica Marcu-Istrate pentru „Church Archaeology in Transylvania (ca.950 to ca.1450)”, Premiul „A.D. Xenopol” - Ion Ursu (Republica Moldova) pentru lucrarea „Populaţiile turanice din spaţiul est-carpatic în secolele X-XIV”, Premiul „Mihail Kogălniceanu” - Tudor-Augustin-Valeriu Dinu, pentru „Revoluţia Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti”, iar Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” - Gabriel-Florin Moisa, Cristian Culiciu, pentru lucrarea „Memoria Bihorului. Dimensiuni cotidiene”.
În cadrul evenimentului, Academia Română va acorda Diploma „Meritul Academic” istoricului Alex Mihai Stoenescu, pentru activitatea desfăşurată în domeniul istoriei şi Diploma „Distincţia Culturală” profesorului Moshe Groper, pentru activitatea în domeniul activităţilor culturale, educative şi de integrare a comunităţilor etnice.
La această ediţie nu au fost acordate Premiul „Grigore C. Moisil”, Premiul „Spiru Haret”, Premiul „Dimitrie Pompeiu”, Premiul „Petre Sergescu”, Premiul „Horia Hulubei”, Premiul „Costin D. Neniţescu”, Premiul „Aurel Vlaicu”, Premiul „Henri Coandă”, Premiul „Anghel Saligny”, Premiul „Gheorghe Marinescu”, Premiul „Ştefan S. Nicolau”, Premiul „Victor Slăvescu”, Premiul „Nicolas Georgescu Roegen”, Premiul „Simion Florea Marian”, Premiul „Duiliu Marcu”, Premiul „Aristizza Romanescu”, Premiul „Tudor Tănăsescu”. Lista completă a Premiilor Academiei pentru anul 2022 poate fi consultată pe site-ul instituţiei.
Citește și: Președintele Academiei Române: Limba se dezvoltă permanent, dar ea trebuie totodată apărată | AUDIO