Prima Şcoală Românească din Sfântu Gheorghe, atestată documentar din anul 1799, poate fi văzută și online, printr-o platformă interactivă ce a fost lansată, marţi, 19 noiembrie, de către Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din municipiu.

Sala de clasă, locuinţa învăţătorului și o expoziție școlară pot fi văzute pe platforma interactivă. Sunt prezentate piese şi documente reprezentative pentru istoria învăţământului confesional românesc ortodox din zonă, precum bănci originale ce datează de la sfârşitul secolului XIX-începutul secolului XX, rechizite, manuale, cărţi religioase, registre, fotografii, mobilier de epocă, precum şi obiecte personale ale învăţătorului.

Prima Şcoală Românească din Sfântu Gheorghe a funcţionat în perioada 1799 - 1872, când a intrat în reparaţii, iar în 1874 a fost închisă, elevii români fiind nevoiţi să înveţe la şcolile de stat în limba maghiară.

Școala, devenită clădire administrativă pentru un obor de vite

Mai târziu, clădirea a găzduit, pentru o perioadă lungă de timp, birourile administrative ale oborului de vite din apropiere, iar apoi a fost locuită de mai multe familii de romi.

În anul 2003, clădirea a intrat prin Hotărâre de Guvern în administrarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, iar ulterior a fost reabilitată cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi transformată în muzeu în anul 2011.

„Clădirea Primei Şcoli Româneşti din Sfântu Gheorghe începea să prindă contur începând cu 15 iunie 1799. Iar în vremurile acelea în care se scriau primele rânduri din istoria şcolii, principalul focar de cultură era Biserica, cea care a coagulat în jurul său o intensă viaţă comunitară.

În urma Edictului de Toleranţă din anul 1781, emis de împăratul austriac Iosif al II-lea, potrivit căruia românii din Transilvania aveau voie să-şi construiască biserică din piatră dacă parohia era formată din minimum 50 de familii, se ridică Biserica din Deal, aflată în vecinătate.

Putem spune că acest aspect a fost începutul învăţământului confesional din arcul intracarpatic, apariţia primelor biserici româneşti în judeţul Trei Scaune fiind strâns legate de apariţia primelor focare de cultură - Şcolile Confesionale Ortodoxe. Primele şcoli atestate documentar pe teritoriul jud. Covasna sunt Zagon, la 1540, Araci, la 1700, Belin, la 1774, Covasna, la 1790 şi Sfântu Gheorghe, la 1799”, au menționat muzeului într-o postare pe Facebook, potrivit Agerpres.

În prezent, în cadrul punctului muzeal sunt organizate tururi ghidate, ateliere creative pentru copii, cum ar fi ateliere de scriere cu pană, cu toc şi peniţă, ateliere de scriere pe tăbliţe, precum şi diverse activităţi cultural-literare şi educative.

Denumirea de „Prima Școală Românească” mai este folosită și pentru un alt muzeu istoric din țară, cel aflat în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului.

Încă din secolul al XV-lea, cel târziu la 1480, după cum a scris Nicolae Iorga, pe lângă biserica „Sf. Nicolae” a început să funcționeze și o școală, existența ei fiind atestată în 1497. Încă din jurul anului 1530, în această școală se preda în limba română.

Citește și: Muzeul Memorial „Ion Creangă” din Humulești, redeschis publicului după restaurare