România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, a anunţat, vineri, 11 septembrie, Ministerul Culturii, care a precizat că de respectarea angajamentelor asumate va depinde şi acordarea Premiului Melina Mercouri, numit după ministra grecă a Culturii care a propus programul în anul 1985.

„Comisia Europeană a anunţat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034. România are o experienţă apreciabilă în domeniu: Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timişoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprem şi Elefsina.

Ambele experienţe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, reţele europene, proiecte noi şi oameni care au învăţat să construiască programe culturale la scară europeană”, a transmis Ministerul Culturii, într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a instituţiei.

Capitala Europeană a Culturii devine un angajament pe termen lung

De asemenea, Ministerul Culturii a explicat că noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului.

„Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate şi după anul titlului.

De respectarea angajamentelor asumate va depinde şi acordarea Premiului Melina Mercouri, numit după ministra grecă a Culturii care a propus programul în 1985.

Candidatura va deveni mai simplă, criteriile se reduc de la şase la patru seturi, iar oraşele vor putea forma mai uşor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Tinerii şi societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important”, a precizat ministerul, potrivit Agerpres.

Primele candidaturi vor fi depuse în toamna anului 2028

Ministerul Culturii consideră că pentru România calendarul propus este deja un punct de plecare, primele candidaturi urmând să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar oraşul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.

„Oraşele care investesc timp, energie şi idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câştigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puţin de oraşele finaliste, să poată fi implementate parţial şi după competiţie.

Experienţa Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viaţă şi după încheierea competiţiei”, arată comunicatul.

Potrivit Ministerului Culturii, această logică a continuităţii se regăseşte, de altfel, şi la nivel naţional.

„Avem în pregătire Strategia Naţională a Culturii 2027-2034, perioada competiţiei pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susţină reciproc: oraşele candidate au nevoie de un cadru naţional coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică:

Participare culturală, spaţii de proximitate, proiecte intergeneraţionale, comunităţi mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul interimar al Culturii, Demeter Andras Istvan, citat în comunicat.

Deşi 2034 pare departe, Ministerul Culturii subliniază că pentru oraşele care vor intra în competiţie, pregătirea începe însă acum.

„România are şansa să transforme următoarea Capitală Europeană a Culturii într-un proiect ale cărui rezultate să depăşească anul titlului şi să confirme, în practică, direcţiile Strategiei Naţionale a Culturii 2027-2034”, a subliniat ministerul.

Citește și: Regizoarea Ada Hausvater, la 4 luni de la preluarea conducerii TNB: Îmi doresc să aibă cel mai mare impact internațional din România | AUDIO