Investitorii se pregătesc pentru noi turbulențe pe piețele din România, după o vânzare masivă recentă, în contextul în care alegerile prezidențiale din acest weekend aduc incertitudine asupra modului în care țara va aborda cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, relatează Financial Times.

Investitorii în obligațiuni și în valută anticipează pierderea statutului de „investment grade” (recomandat pentru investiții) al țării și o nouă scădere a leului față de euro, în urma turului doi al alegerilor prezidențiale de duminică, care ar putea duce la alegerea în fruntea statului NATO aflat în prima linie a unui fost lider de galerie de fotbal, George Simion, cu vederi de extremă dreapta.

Ultranaționalistul, care candidează împotriva primarului centrist proeuropean al Bucureștiului, Nicușor Dan, a câștigat primul tur al alegerilor luna aceasta.

Rezultatul a dus la prăbușirea coaliției de guvernare, al cărui candidat nu a reușit pentru a doua oară consecutiv să ajungă în turul secund al prezidențialelor, și la demisia premierului Marcel Ciolacu.

Investitorii se pregătesc pentru luni de incertitudine legate de modul în care un nou guvern va reduce un deficit bugetar care a explodat la peste 9% din PIB anul trecut.

Ambii candidați au promis măsuri pentru reducerea deficitului și controlul datoriei publice, însă detaliile planurilor lor rămân neclare.

„Cu cât întârzie mai mult implementarea acestor reforme fiscale urgente și necesare, cu atât riscurile sunt mai mari,” a spus Yerlan Syzdykov, manager de portofoliu la Amundi, care deține obligațiuni românești.

În finalul campaniei, sondajele îi arată pe candidați la egalitate.

Noul președinte va trebui să numească un prim-ministru și să negocieze formarea unui nou guvern. În cazul – fără precedent – în care două tentative de formare a unei majorități eșuează, România ar putea organiza alegeri anticipate.

„Piața a inclus deja în prețuri o probabilitate proporțională de victorie a lui Simion, dar nu a inclus-o complet,” a spus Kathryn Exum, co-directoare pentru cercetare suverană și strategie la Gramercy Funds Management, specializată în piețe emergente. Piețele reflectă „un nivel ridicat de incertitudine privind direcția fiscală”, indiferent cine câștigă, a adăugat ea.

Leul s-a depreciat cu 2,8% în zilele de după primul tur de scrutin.

Banca Centrală a cheltuit deja cel puțin 5 miliarde de euro săptămâna trecută pentru a opri prăbușirea, potrivit estimărilor analiștilor.

Între timp, statutul de „investment grade” este „agățat de un fir de ață” și va fi pierdut dacă două dintre cele trei mari agenții de rating decid să retrogradeze România după alegeri. Datoria țării se tranzacționează deja la un preț mai mic decât al altor state emergente cu rating similar.

Deși datoria României este sub două treimi din PIB, țara s-a bazat tot mai mult pe investitori internaționali pentru a acoperi deficitele bugetare în ultimii ani.

George Simion a promis politici ce ar putea costa miliarde de euro – cum ar fi locuințe ieftine garantate de stat, program de iertare a împrumuturilor cu dobândă zero și naționalizarea companiilor energetice – fără surse clare de finanțare.

Nicușor Dan a promis combaterea evaziunii fiscale, atragerea mai eficientă a fondurilor europene, reducerea cheltuielilor cu aparatul public și reevaluarea marilor companii de stat ineficiente.

„În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ,” a declarat Banca Centrală vineri, adăugând că acest lucru a avut „un impact major” asupra valorii leului.

„Există incertitudini sporite legate de conduita viitoare a politicilor fiscale și de venituri, mai ales în contextul politic intern actual,” a mai precizat BNR.

Cu aproximativ 56 de miliarde de euro la începutul anului, investitorii străini dețin acum mai multă datorie românească decât poloneză, deși economia Poloniei este de peste două ori mai mare, potrivit analiștilor UBS. Aceștia estimează că vânzările forțate ale fondurilor care nu pot deține datorie junk ar putea ajunge la „între 10 și 20 de miliarde de euro” în cazul mai multor retrogradări.

„Există riscul ca investitorii străini să nu aibă încredere în noua administrație românească și să plece,” a spus Nicușor Dan, candidat independent, pentru Financial Times. „Dar sunt foarte, foarte optimist că România va alege schimbarea rațională”, a adăugat el.

Noul președinte și noul guvern vor avea imediat presiunea negocierilor privind accesul la fondurile UE, care ar putea fi suspendate fără un plan fiscal clar.

Până acum, România a emis obligațiuni internaționale în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro din cele 15 miliarde planificate pentru acest an – sumă care presupune o disciplină fiscală mai mare decât în 2024, dar care o va expune la costuri mai mari dacă prețurile obligațiunilor scad după alegeri.

„Chiar și în cazul unei victorii a lui Simion, există o nevoie și un stimulent pentru a găsi o cale spre consolidare fiscală,” a spus Kathryn Exum.

În ciuda creșterii economice din ultimii ani, „doar PIB-ul a crescut,” a spus Simion pentru FT. Românii „sunt tot mai săraci din cauza crizei energetice, războiului din Ucraina, Pactului Verde, felului în care ne-am închis economia în perioada COVID.”

O nouă scădere a leului ar pune presiuni suplimentare asupra finanțelor publice, având în vedere că o parte semnificativă a datoriei este denominată în euro. Pariurile de pe piață arată un curs de 5,4 lei/euro în următorul an, față de 5,1 în prezent.

Investitorii și analiștii estimează că, după intervenția din această lună, Banca Centrală mai are rezerve de aproximativ 65 de miliarde de euro, deși acestea trebuie să acopere și importurile și plățile datoriei.

„Banca centrală are muniția necesară pentru a apăra leul dacă ieșirile de capital continuă, dar nu poate susține cursul la nesfârșit,” a spus Liam Peach, economist senior pentru piețele emergente la Capital Economics.

Banca centrală va aștepta încheierea ciclului politic, dar oricine va câștiga va trebui să se confrunte cu aceeași situație economică, a declarat Yerlan Syzdykov de la Amundi, adăugând: „Realitatea îl va lovi pe Simion dacă va ajunge la putere.”

Citește și: Salariul mediu net a crescut, în martie, cu 6,4%