Criza politică din Marea Britanie începe să aibă efecte vizibile pe piețele financiare, după ce investitorii au reacționat la presiunile tot mai mari asupra premierului Keir Starmer.

Mai mulți miniștri și peste 70 de parlamentari laburiști i-au cerut liderului britanic să demisioneze sau să prezinte un calendar clar pentru retragerea sa din fruntea Partidului Laburist și a guvernului, în urma rezultatelor slabe obținute la alegerile locale de săptămâna trecută.

În ciuda presiunilor, Keir Starmer a declarat marți, în cadrul ședinței săptămânale de cabinet, că nu intenționează să renunțe la funcție și că își va continua mandatul. Premierul britanic a admis însă existența unor „îndoieli” în interiorul partidului și și-a asumat responsabilitatea pentru rezultatele electorale.

Piețele reacționează la incertitudinea politică

Instabilitatea politică a avut un impact rapid asupra piețelor financiare britanice.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale britanice pe 10 ani au continuat să crească și au depășit pragul de 5,10%, semnalând creșterea costurilor de împrumut pentru statul britanic și o percepție mai ridicată de risc din partea investitorilor.

În același timp, lira sterlină s-a depreciat cu aproximativ 0,7% față de dolarul american și cu 0,3% în raport cu euro.

Analiștii consideră că piețele urmăresc cu atenție evoluțiile politice de la Londra, într-un moment în care economia britanică se confruntă deja cu presiuni legate de inflație, dobânzi ridicate și încetinirea creșterii economice.

Temerile investitorilor

Investitorii se tem că o eventuală luptă internă pentru conducerea Partidului Laburist ar putea accentua incertitudinea politică și ar afecta capacitatea guvernului de a implementa măsuri economice și fiscale coerente.

Creșterea randamentelor obligațiunilor reflectă și îngrijorările privind perspectivele finanțelor publice britanice, în contextul în care costurile de finanțare rămân ridicate la nivel global.

De asemenea, deprecierea lirei sterline indică o tendință de retragere a investitorilor către active considerate mai sigure, precum dolarul american.

Citește și: România, printre cele 4 state UE unde au crescut preţurile la gaze pentru consumatorii non-casnici