În urma unui sondaj efecutat de British Nutrition Foundation în 2021, 70% dintre adulții intervievați nu auziseră niciodată termenul „alimente ultraprocesate”, deși sunt accesibile publicului larg.

"Există o cantitate tot mai mare de cercetări privind alimentele ultraprocesate și sănătatea, iar termenul este folosit mai mult ca niciodată. Dar majoritatea oamenilor încă nu au auzit de acest termen și nu sunt lămuriți cu privire la ceea ce include", a declarat Sara Stanner, director științific la BNF, într-un comunicat.

Dar ce sunt alimentele ultaprocesate? Potrivit sistemului de clasificare NOVA, propus pentru prima dată în 2009, alimentele pe care le consumăm pot fi împărțite în patru grupe:

Alimente neprocesate sau minim procesate (fruncte și legume, semințe, carne) - este permisă o anumită procesare, cum ar fi pasteurizarea, pentru a fi siguri că pot fi consumate

Ingredientele procesate (untul, zahărul și sarea) - sunt alimente care se găsesc în natură, dar care necesită o procesare puțin mai mare în comparație cu categoria anterioară

Alimente procesate (pâinea, brânza, conservele de pește) - acestea sunt realizate prin combinarea ingredientelor din primele două categorii

Alimentele ultraprocesate (formula pentur sugari, pâinea produsă în masă, cerealele pentru micul dejun, iaurturile cu fructe) - sunt produse prin combinarea mai multor ingrediente cu aditivi precum conservanți, arome și stabilizatori

Sunt alimentele ultraprocesate nesătătoase?

O nouă analiză generală, care reunește date din numeroase analize sistematice anterioare pe această temă, a concluzionat că consumul de alimente ultraprocesate a fost legat de 32 de rezultate adverse diferite în materie de sănătate, inclusiv cardiovasculare, metabolice și chiar de sănătate mintală.

Autorii analizei au solicitat mai multe cercetări, inclusiv o evaluare a „măsurilor de sănătate publică și a celor bazate pe populație pentru a viza și a reduce expunerea alimentară la alimente ultraprocesate”.

„Ar trebui să fie un apel către guvernele din întreaga lume pentru o decizie asupra alimentelor ultraprocesate”

Totodată, unii experți sunt de acord că alimentele ultraprocesate sunt periculoase pentru populație.

„Această analiză care include aproape 10 milioane de persoane ar trebui să fie un apel către guvernele din întreaga lume pentru un moratoriu asupra alimentelor ultraprocesate”, a declarat Clare Collins, profesor laureat în nutriție și dietetică.

Collins subliniază dificultatea de a face cercetări directe asupra fenomenului pentru că nu există o bază etică în face un experiment „care să dureze mulți ani, în care să hrănești oamenii cu o mulțime de alimente ultraporcesate în fiecare zi și să aștepți ca aceștia să se îmbolnăvească și să moară”.

Dieteticianul și conferențiarul principal Dr. Duane Mellor a subliniat, la rândul său, un alt unghi de abordare a dezbaterii, întrebându-se dacă toate alimentele ultraprocesate sunt la fel de periculoase pentru sănătate.

„Având în vedere că unele alimente ultraprocesate, cum ar fi băuturile îndulcite și carnea roșie procesată, au fost legate de zeci de ani de un risc crescut, iar pâinea, în special cea integrală (care poate fi totuși clasificată ca fiind ultraprocesată), a fost asociată cu un risc redus de boală, sugerează că respectiva clasificare NOVA este prea largă.”

Și Stanner, care a comentat sondajul BNF din 2021, a făcut același comentariu:

„Multe alimente care ar fi clasificate ca fiind ultraprocesate pot să nu fie recunoscute ca atare și, deși multe alimente ultraprocesate nu sunt opțiuni sănătoase, nu este întotdeauna cazul.”

Ar trebui să reducem consumul de alimente ultraprocesate?

Scientific Advisory Committee on Nutrition - SACN, entitatea care consiliază guvernul britanic în chestiuni de nutriție, a adoptat o poziție mai moderată într-un raport din 2023.

Potrivit SACN, deși există dovezi privind riscurile pentru sănătate, nu a fost posibil să se determine cât de vinovate sunt alimentele ultraprocesate pentru sănătatea precară și cât de mult este rezultatul unor modele mai largi de alimentație și stil de viață.

Cu alte cuvinte, SACN spune să pericolul alimentelor ultraprocesate reprezintă doar o parte a imaginii de asamblu și nu toate sunt la fel de nocive.

„Examinarea etichetelor alimentelor, în special a conținutului de zahăr, sare și grăsimi saturate, poate fi valoroasă pentru a ne ajuta să facem alegeri mai sănătoase.”

Potrivit IFLScience, alimentele ultraprocesate sunt adesea o parte însemnată a dietelor occidentale. Doar în SUA, aproximativ 60% dintre adulți consumă constant alimente ultraprocesate.

Cu toate acestea, experții recomandă alegerea unor produse mai sănătoase.

„Examinarea etichetelor alimentelor, în special a conținutului de zahăr, sare și grăsimi saturate, poate fi valoroasă pentru a ne ajuta să facem alegeri mai sănătoase. În plus, trebuie să încurajăm producătorii de alimente să producă alimente care sunt mai sănătoase, asigurându-ne că alegerile alimentare mai sănătoase sunt mai ușoare, mai convenabile și mai accesibile pentru oameni”, mai spune Stanner.

Citește și: 6 din 10 români nu mai practică deloc activitate fizică