Cercetătorii identifică noi factori genetici de risc pentru depresie
Aproximativ 7% dintre europeni suferă de depresie cronică, conform datelor din 2019, femeile fiind mai afectate decât bărbații.

Articol de Matei Pavel, Publicat: 17 Ianuarie 2025, 06:18 • Actualizat: 17 Ianuarie 2025, 06:37
Aproape 300 de noi variante genetice au fost asociate cu depresia, conform unui studiu recent care a inclus un eșantion vast de aproape 5 milioane de persoane.
Condusă de cercetători de la Universitatea din Edinburgh și King's College London, echipa internațională a analizat date genetice de la 680.000 de persoane care suferă de depresie și alte 4 milioane fără această afecțiune, din 29 de țări.
Potrivit Euronews, acest tip de studiu analizează ADN-ul și markerii genetici ai oamenilor pentru a observa dacă anumite variante genetice sunt legate de o trăsătură sau o boală specifică, în acest caz depresia.
Cercetătorii au identificat 697 de variații genetice sau diferențe în secvențele genelor, dintre care 293 reprezintă descoperiri noi.
Studiul a asociat 308 gene specifice cu un risc crescut de depresie, conform concluziilor publicate în revista Cell.
Genele asociate au fost legate de neuroni, un tip de celule ale creierului, regăsite în zone precum amigdala și hipocampul.
„Depresia este o tulburare extrem de răspândită și încă avem multe de învățat despre mecanismele sale biologice”, spune Cathryn Lewis, profesor de epidemiologie genetică și statistică la King's College London și unul dintre coordonatorii studiului.
„Aceste descoperiri arată că depresia este foarte poligenică și deschid noi căi pentru a traduce aceste rezultate în îngrijire mai bună pentru persoanele cu depresie”, a adăugat ea.
Studiu divers și incluziv
Autorii studiului au menționat că unul din patru participanți nu avea rădăcini de familie europene, pentru a asigura un eșantion divers.
Deși genetica este un factor în depresie, aceasta poate depinde în mare măsură și de factori sociali și psihologici.
Factorii de risc pentru depresie includ, de asemenea, evenimente traumatice sau stresante, un istoric de alte tulburări mentale și abuzul de substanțe, potrivit Mayo Clinic din SUA.
Dr. Jacob Crouse, cercetător principal la Brain and Mind Centre din cadrul Universității din Sydney, care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru Euronews Health că studiul este „o dovadă fascinantă și inspiratoare a puterii colaborării globale”.
„În cele din urmă, aceste descoperiri demonstrează clar că depresia include o familie extrem de complexă de afecțiuni – nu o singură boală – care poate fi cauzată de multe procese diferite care nu funcționează corect în momente diferite din viață”, a adăugat el.
O mai bună înțelegere a depresiei
„Mulți cercetători și clinicieni sunt încântați de perspectiva utilizării scorurilor de risc poligenice în clinici, care reprezintă o agregare a riscului genetic molecular al unui individ pentru o anumită afecțiune (sau un set de afecțiuni)”, a adăugat Crouse.
Acest tip de instrument predictiv, de exemplu în clinicile de sănătate mintală pentru tineri, ar putea ajuta la identificarea persoanelor aflate în risc de a dezvolta o formă severă de tulburare mentală.
Cu toate acestea, cercetarea nu a ajuns încă la acest nivel, iar Jacob Crouse a subliniat că „riscul genetic nu este determinist”.
„O persoană poate avea un risc genetic foarte mare pentru o tulburare depresivă, dar să nu o dezvolte, din motive complexe care pot fi imposibil de cunoscut la nivel individual”, a explicat el.
„Ar putea fi potențial dăunător ca medicii să informeze această persoană despre riscul său genetic – deci există compromisuri care trebuie analizate cu atenție”, a adăugat specialistul.
Aproximativ 7% dintre europeni suferă de depresie cronică, conform datelor din 2019, femeile fiind mai afectate decât bărbații.
Tratamentul pentru depresie poate include terapie sau medicamente pentru formele moderate sau severe de depresie.
„Deși depresia este o problemă majoră de sănătate în creștere, nu avem suficiente informații pentru a o trata și preveni mai bine”, a declarat dr. Brittany Mitchell, cercetător la Institutul de Cercetare Medicală din Queensland (QIMR) Berghofer din Australia.
„Studii mai ample și mai incluzive, precum acesta, ne vor ajuta să dezvoltăm tratamente și intervenții mai bune, îmbunătățind, în cele din urmă, viețile oamenilor și reducând impactul global al afecțiunii”, a subliniat ea.
„Acest lucru va întări, de asemenea, dovezile că tulburările mentale sunt la fel de bazate biologic precum alte afecțiuni, cum ar fi bolile de inimă”, a adăugat Brittany Mitchell, care face parte din echipa care analizează datele.
Citește și: Consumul de alcool, asociat cu șapte tipuri de cancer