CNAS, obligată să prezinte măsuri de eficientizare a cheltuielilor, până la finalul lunii. Președintele instituției: „Ar fi nevoie de 100 de miliarde de lei”
„Ca să facem ceva în plus, să venim cu servicii noi, să venim cu medicamente noi pe lista de compensate, e nevoie de aproximativ 100 de miliarde. Ştim că lucrul acesta este absolut aproape imposibil, având în vedere datele economice”, a spus președintele CNAS la Palatul Parlamentului.

Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 03 Iunie 2025, 15:22 • Actualizat: 03 Iunie 2025, 15:22
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, a declarat marţi, 3 iunie, că până la finalul lunii în curs trebuie să prezinte în faţa noului Guvern măsuri de eficientizare a cheltuielilor în sănătate, estimând că ar fi nevoie de un buget de 100 de miliarde de lei.
Potrivit președintelui CNAS, instituția are obligația, conform legii, ca până la finalul lunii iunie să prezinte măsuri de eficientizare a cheltuielilor în sănătate, respectiv în ceea ce priveşte Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
„Bugetul actual al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este de 77 de miliarde de lei, aproximativ. Ca să putem să derulăm tot ceea ce avem până la sfârşitul anului, ca şi servicii medicale, cheltuieli, medicamente, materiale sanitare, pe toate categoriile bugetare, e nevoie de aproximativ 88 de miliarde.
Ca să facem ceva în plus, să venim cu servicii noi, să venim cu medicamente noi pe lista de compensate, e nevoie de aproximativ 100 de miliarde. Ştim că lucrul acesta este absolut aproape imposibil, având în vedere datele economice”, a spus președintele CNAS la Palatul Parlamentului.
„Cu siguranţă va trebui să lucrăm şi la partea de venituri”
De asemenea, președintele CNAS a spus că trebuie să se lucreze și la eficientizarea cheltuielilor, iar zonele unde se pot reduce sunt medicamente, concedii medicale, costurile medii ale anumitor dispozitive care se folosesc în programele naţionale de sănătate.
„La o simplă privire, chiar şi neprofesionistă, cifrele stau în felul următor: sunt aproximativ 6 milioane de plătitori la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate şi sunt aproximativ 17 milioane de beneficiari. Va fi o decizie politică (în privinţa categoriilor care vor fi introduse la plată - n.r.). Noi, din punct de vedere tehnic, vom pune pe masa Guvernului şi pe masa coaliţiei de guvernare nişte calcule pe absolut fiecare categorie, din cele aproximativ 19 categorii de exceptaţi la plata contribuţiei pentru asigurări de sănătate.
Sunt diferite scenarii, nu aş vrea să le lansez acum, pentru că e un moment sensibil în ceea ce priveşte construcţia Guvernului, dar cu siguranţă va trebui să lucrăm şi la partea de venituri, atât pentru echilibrarea cheltuielilor cu concedii medicale, cât şi la echilibrarea cheltuielilor în general cu serviciile medicale şi medicamentele”, a explicat el.
Totodată, Horaţiu Moldovan, care a devenit președintele CNAS la finalul lunii aprilie, a menţionat că vor fi propuneri referitoare la concediile medicale, cu care este cheltuită o sumă de aproximativ 5 miliarde de lei pe an.
„La partea de concedii medicale avem cheltuieli de aproximativ 5 miliarde de lei pe an, iar ceea ce încasează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la acest fond este o sumă mult mai mică şi atunci trebuie să găsim un echilibru atât în ceea ce priveşte partea de venituri, dar şi în ceea ce priveşte partea de limitare, să spunem aşa, a unui anumit comportament de tip, haideţi să spunem, semi-abuziv sau abuziv în acordarea concediilor medicale.
Nu este vorba să revenim la acele mecanisme, la acele controale, nu suntem o instituţie de forţă, ci efectiv vom lucra la partea de reglementare pe modelul altor ţări care au un comportament mult mai etic din punct de vedere al acordării concediilor medicale. Sunt diferite procente de compensare pe diferite coduri de boli care trebuie analizate şi în funcţie de comportamentul, să spunem, de consum, sunt anumite scenarii pe care le luăm în calcul”, a arătat președintele CNAS.
Horaţiu Moldovan a mai spus că trebuie să se lucreze la scăderea ponderii spitalizărilor continue şi a spitalizărilor de zi în favoarea investigaţiilor în ambulatoriul de specialitate.
„Este un mecanism pe bază de performanţă, în ambulator şi la nivelul medicului de familie, astfel încât să cuantificăm, odată ce avem implementată noua platformă informatică a asigurărilor de sănătate, să putem să avem o evidenţă a cazurilor care nu necesită internare, ca urmare a acţiunii medicului în ambulatoriul de specialitate şi a medicului de familie, şi să venim cu un stimulent de ordin financiar, să premiem efectiv acest medic, care ne ajută să evităm nişte costuri spitaliceşti”, a conchis președintele CNAS.
Citește și: Preşedintele CNAS: 180 de localităţi din România nu au medic de familie