Dr. Achimaş-Cadariu, la Radio România Cluj: Prima întâlnire cu ginecologul e bine să se întâmple după debutul vieții sexuale
Cifrele indică o incidență ridicată a cancerului de col uterin în România.

Articol de Matei Pavel, Publicat: 23 Ianuarie 2025, 10:17 • Actualizat: 23 Ianuarie 2025, 10:37
Statisticile arată că, în fiecare an, peste 58.000 de femei primesc diagnosticul cancerului de col uterin, iar 1.800 mor din această cauză.
Cifrele indică o incidență ridicată a bolii în România, care situează acest tip de cancer pe locul secund în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani.
"Atâta vreme cât lumea nu este informată, nu poate să fie acuzată că nu are grijă de propria persoană și informarea asta sigur că ar trebui să se facă din școală. Am mai spus asta, sunt absolvent liceu de Mate-Fizică, dar dacă murim știind să rezolvăm ecuații cu 7 necunoscute și murim de cancer de col uterin, atunci nu știu dacă școala și-a făcut într-adevăr efectul. Asta cred că trebuie să-și găsească o soluție.
Informarea din partea asociațiilor de pacienți este foarte bună, dar n-are cum să suplinească ceea ce ar trebui să facă școala și, pe urmă, organizarea rețelelor de screening. Ei bine, aici vine marea problemă, fiindcă screening populațional, deci rețelele de screening, nu înseamnă faptul că în cabinetele de ginecologie se recoltează examenul Babeș-Papanicolau. Nu înseamnă că nu e foarte bine că se face și să se facă cât de mult, dar o rețea de screening înseamnă că avem un număr de femei la risc într-o populație care într-un număr de ani ar trebui să treacă toate prin această testare", a declarat - într-un interviu pentru Radio România Cluj - Patriciu Achimaș-Cadariu, medic primar ginecolog, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și doctor în științe medicale.
"A face consulturi și controale și chiar și examenul Babeș-Papanicolau nu sunt niște recomandări care să se oprească la o anumită vârstă. Evident că prima întâlnire cu ginecologul e bine să se întâmple după debutul vieții sexuale, când se poate recolta și examenul Babeș-Papanicolau (...) Atunci când facem un program național, deci pe care îl plătim cu toții din resurse ale fondurilor publice, evident că trebuie să ne ghidăm și în funcție de cost-eficiență. Deci, vom alege testul care se potrivește cel mai bine pe anumite grupe de vârstă și, evident debutul se va face din momentul în care riscul crește și testările se opresc către 60-65 de ani, după care riscul scade. Aia nu înseamnă că înainte sau după, femeile – nici nu le numesc paciente – femeile nu pot să se prezinte la medic sau medicul nu poate să recolteze asta? Și cred că e chiar foarte bine să se întâmple asta.
În Germania, de pildă, lucrurile se întâmpla la nivel anual.
În Germania, orice femeie are și un medic de familie și un ginecolog de familie, care face asta în mod anual, dar cu alte resurse, la nivelul produsului intern brut al Germaniei. În țări care au resurse, să zicem, mai limitate, sigur că lucrurile trebuie să treacă prin prisma cost-eficienței. Atunci, la vârste foarte tinere o să utilizăm Babeș-Papanicolau, apoi, când incidența infecției cu HPV scade, virusul eliminat, utilizăm mai mult ipizarea HPV după 35-40 de ani, asta ca eficiență.
E drept că aici putem face și o standardizare foarte bună. Dar, dincolo de asta, există vaccinarea. Nu e un vaccin experimental, nu e un vaccin făcut pe genunchi, este un vaccin care funcționează de zeci de ani și care s-a dovedit uneori, chiar și cu o singură administrare, să fie eficient în unele țări din Africa, care au avut programe să susțină vaccinarea. Deci, avem o variantă de a elimina virusul", a adăugat specialistul, fost ministrul al Sănătății.
Citește și: Echipament PET-CT pentru monitorizarea cancerului, la Târgu Mureș