Consumul de tutun este principala cauză prevenibilă de deces, la nivel mondial, a atras atenția Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), joi, 21 noiembrie, cu ocazia Zilei Naționale fără Tutun.

Conform INSP, fumul de tutun conţine peste 7.000 de substanţe chimice toxice, iar fumatul pe parcursul vieţii poate scurta viața unei persoane, în medie, cu cel puţin 10 ani.

„Aproximativ un sfert din anii productivi din viaţă pierduţi prin dizabilitate au drept cauză bolile atribuibile consumului de tutun”, a explicat INSP, potrivit Agerpres.

INSP, semnal de alarmă

Institutul a adăugat că este îngrijorătoare prevalența mare a fumatului în rândul tinerilor, alături de expansiunea produselor noi care conţin tutun, precum și creşterea folosirii dispozitivelor de vaping şi tutun încălzit.

„Vârsta de începere a utilizării produselor de tutun este de obicei înainte de 25 de ani, cu risc maxim de adicţie. Conform studiului YRBSS 2022, 40% dintre elevii de liceu din România au fumat pe parcursul vieţii cel puţin o ţigară. Dintre aceştia, 8 din 10 au experimentat şi noi produse din tutun - ţigări electronice sau produse cu tutun încălzit”, se precizează în mesaj.

Medicii susțin că limitarea consumului de tutun reprezintă una dintre cele mai eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a îmbunătăţi starea generală de bine.

Peste 8,7 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza produselor din tutun

Statisticile arată că, în toată lumea, peste 8,7 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza consumului produselor din tutun. Cele mai multe dintre aceste decese, 7,4 milioane, sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane decese sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Aproximativ 80% dintre aceste decese au loc în ţările cu venituri mici şi medii.

În Uniunea Europeană, consumul de tutun reprezintă cea mai importantă cauză de deces, fiind responsabil de aproximativ 700.000 de decese în fiecare an, şi este unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru sănătate ce poate fi evitat.

În ciuda progresului obţinut în reducerea prevalenţei fumatului în Uniunea Europeană, numărul de fumători este mare, aproximativ 26% din toată populaţia, una din cinci persoane şi, ceea ce este şi mai grav, 29% dintre tinerii în vârstă de 15 - 24 de ani fumează, a atras atenția INSP.

Datele prezentate în raportul Health at a Glance 2023 arată că, în România, prevalenţa fumatului zilnic în rândul bărbaţilor a fost de 30,8%, iar în rândul femeilor a fost de 7,7%.

Citește și: Legea care interzice publicitatea la țigări electronice sau produse cu tutun, promulgată