Pacienții cronici cer deblocarea accesului la investigații paraclinice
Bolnavii se confruntă cu investigaţii amânate, monitorizare întârziată şi costuri suplimentare pentru servicii publice.
Articol de Diana Oprea, Publicat: 03 Aprilie 2026, 15:59 • Actualizat: 03 Aprilie 2026, 16:23
Mai multe organizații de pacienți solicită Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) o intervenție urgentă după ce accesul pacienţilor cronici la investigaţii paraclinice de înaltă performanţă a fost blocat. Inițiativa aparține Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN).
La iniţiativa Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN), mai multe organizaţii de pacienţi cer Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să intervină de urgenţă după blocajele apărute în accesul pacienţilor cronici la investigaţii paraclinice de înaltă performanţă.
Numărul investigațiilor decontate, în scădere cu aproximativ 47%
Semnatarii atrag atenţia că, în urma modificărilor legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026, pentru pacienţii care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8, sistemul decontează o singură investigaţie de înaltă performanţă sau de medicină nucleară pe an.
În practică, această limitare a afectat direct accesul la investigaţii esenţiale pentru pacienţii cronici. Primele efecte sunt deja vizibile.
Potrivit datelor colectate de la nivelul furnizorilor de servicii paraclinice de radiologie şi imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigaţiilor de tip Monitor M3-M8 a scăzut cu aproximativ 47% faţă de media trimestrului IV din 2025.
Scăderile sunt semnificative inclusiv în patologii în care medicii au nevoie, în mod obişnuit, de evaluări repetate pe parcursul aceluiaşi an: -58% pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare, -46% pentru bolile neurologice şi -45% pentru bolile cerebrovasculare, informează București FM.
Pentru pacienţi, această situaţie înseamnă investigaţii amânate, monitorizare întârziată şi, în multe cazuri, costuri suportate direct din buzunar pentru servicii care ar trebui să fie accesibile prin sistemul public.
Întârzierea medie de diagnostic în scleroza multiplă este de 3,5 ani
„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă şi monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie şi complicaţii creşte.
Vorbim despre oameni tineri, între 20 şi 40 de ani, activi profesional şi familial, pentru care accesul rapid la investigaţii poate face diferenţa dintre autonomie şi dizabilitate”, spune Eduard Pletea, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative.
Situaţia este agravată de lipsa unor clarificări unitare privind aplicarea noilor reguli. În lipsa unui răspuns clar din partea autorităţilor, furnizorii au ajuns să aplice reguli diferite, iar pacienţii sunt trimişi să refacă bilete de trimitere, să semneze declaraţii pe proprie răspundere sau se lovesc pur şi simplu de refuzul unor investigaţii.
Solicitările organizațiilor de pacienți
În acelaşi timp, nici Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu le permite furnizorilor să verifice simplu dacă pacientul a beneficiat deja de o astfel de investigaţie în anul respectiv. În acest context, organizaţiile de pacienţi solicită:
- revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigaţiilor de tip Monitor M3-M8;
- posibilitatea decontării distincte a tuturor investigaţiilor recomandate pe acelaşi bilet de trimitere;
- exceptarea de la această limitare a pacienţilor pentru care monitorizarea repetată este esenţială;
- clarificarea imediată şi unitară a modului de aplicare a legislaţiei pentru toţi furnizorii;
- asigurarea unui acces real, predictibil şi echitabil la investigaţiile de monitorizare.
Semnatarii scrisorii deschise:
- Eduard Pletea – Preşedinte, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN);
- Rozalina Lăpădatu – Preşedinte, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA);
- Marinela Debu – Preşedinte, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO);
- Alina Comănescu – Fondator, Asociaţia Sănătate pentru Comunitate;
- Otilia Stanga – Preşedinte, Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID);
- Rodica Molnar – Preşedinte, Asociaţia Copiilor şi Tinerilor Diabetici Mureş (ASCOTID);
- Simona Tănase – Preşedinte, Asociaţia Învingătorii Sclerozei Multiple (AISM).
Demers susţinut public şi de:
- Dorica Dan – Preşedinte, Alianţa Naţională pentru Boli Rare (ANBRaRo);
- Radu Gănescu – Preşedinte, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
