Reducerea săptămânii de lucru la 4 zile poate îmbunătăți sănătatea angajaților și reduce riscul de epuizare profesională, potrivit rezultatelor unui program-pilot desfășurat în 6 țări.

Tot mai multe state – printre care Polonia, Islanda, Germania și Portugalia – testează săptămâna de lucru scurtată ca posibil răspuns la creșterea alarmantă a cazurilor de depresie, anxietate și burnout în rândul angajaților, notează Euronews.

În Belgia, angajații au deja dreptul de a solicita o săptămână de lucru de 4 zile.

Un nou studiu publicat în revista Nature Human Behaviour se alătură unei serii tot mai mari de cercetări care arată că săptămânile de lucru mai scurte pot aduce beneficii atât angajaților, cât și angajatorilor.

Experimentul a implicat aproximativ 2.900 de angajați din 141 de organizații din Australia, Canada, Irlanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie și Statele Unite, care au redus săptămâna de lucru fără a diminua salariile.

Înainte de lansarea propriu-zisă a testului, companiile au beneficiat timp de două luni de formare și adaptare a fluxurilor de lucru pentru a crește eficiența și colaborarea. Ulterior, au implementat săptămâna de lucru de 4 zile – sau o reducere de 20% a orelor de muncă – pentru o perioadă de 6 luni.

După această perioadă, angajații au raportat niveluri mai scăzute de epuizare, o stare de sănătate mintală și fizică mai bună, precum și o satisfacție crescută la locul de muncă.

În același timp, un grup de comparație din 12 companii americane care nu au redus programul de lucru nu a înregistrat nicio schimbare.

„Se pare că efectele asupra stării de bine sunt destul de uniforme, indiferent de companie, țară sau categorie de angajați”, a declarat Wen Fan, unul dintre autorii studiului și profesor asociat de sociologie la Boston College, pentru Euronews Health.

Potrivit studiului, cu cât angajații au lucrat mai puține ore, cu atât au perceput mai pozitiv locul de muncă, nivelul de stres și, într-o oarecare măsură, sănătatea mintală. Însă chiar și cei care și-au redus programul doar cu câteva ore au raportat o stare de sănătate și satisfacție superioare față de grupul de comparație.

Majoritatea companiilor implicate în proiect funcționau încă pe modelul săptămânii scurtate la un an după începerea acestuia, fără semne că efectele pozitive s-ar fi estompat în timp.

„Nu există dovezi că ar fi existat un regres în ceea ce privește starea de bine a angajaților sau performanțele acestora”, a declarat sociologul Brendan Burchell, de la Universitatea din Cambridge, care a analizat anterior proiecte similare în Marea Britanie, dar nu a fost implicat în acest studiu.

„Un punct de cotitură”

Beneficiile săptămânii de lucru reduse par a fi legate în special de trei factori: percepția angajaților asupra propriei capacități de muncă, reducerea problemelor de somn și diminuarea oboselii, subliniind importanța somnului pentru sănătate.

„Legătura dintre un somn bun și o sănătate generală mai bună este foarte puternică”, a explicat Brendan Burchell.

Participanții la studiu lucrau, în medie, 40 de ore pe săptămână înainte de test – astfel că o reducere de 20% i-a adus la 32 de ore săptămânale. Este, de altfel, durata medie de muncă în Țările de Jos, în timp ce media europeană este de 36 de ore.

Totuși, concluziile studiului pot fi utile pentru state și organizații care caută modalități de a reduce presiunea asupra angajaților. Spania, spre exemplu, plănuiește să scadă săptămâna de lucru de la 40 la 37,5 ore.

Studiul are și câteva limitări – printre care faptul că angajații și-au autoevaluat starea de bine în sondaje, ceea ce ar putea duce la raportări exagerate, în speranța păstrării noului program, după cum au recunoscut și autorii.

De asemenea, companiile participante s-au înscris voluntar, deci este posibil ca ele să fi fost deja favorabile ideii de flexibilitate și bunăstare a angajaților, ceea ce poate distorsiona concluziile și pune sub semnul întrebării aplicabilitatea lor generală.

„Dacă ne gândim la cultura organizațională dominantă, care încurajează orele lungi și prezența fizică la birou... reducerea timpului de lucru nu este compatibilă cu această ideologie”, a spus Wen Fan.

Pilotul s-a concentrat doar pe țări vorbitoare de limba engleză și cu venituri mari, deci rămâne de văzut cum ar funcționa acest model în alte culturi de muncă.

Chiar și așa, Brendan Burchell consideră studiul un „blockbuster” care oferă cele mai solide dovezi de până acum despre cum funcționează săptămâna de lucru de 4 zile în organizații și țări diverse.

„Aceste proiecte au explodat după pandemie, când oamenii și-au imaginat mai ușor că lucrurile pot fi diferite”, a spus el.
„Este o lucrare esențială, care ar putea schimba regulile jocului”, conchide expertul.