Semnată de Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice a SNSPA, volumul "Ne-pacea informaţională. Cine pierde şi cine câştigă în epoca hiperconectivităţii" priveşte din perspectivă comunicaţională perioada unică din istoria recentă, cu o prima pandemie a globalizării, a epocii digitale şi a dominaţiei platformelor digitale.

Cartea a fost lansată, luni seară, reunind articolele realizate în această perioadă, precum "Fake-news în vremea coronavirusului", "Trump versus Twitter" , "Gâlceava Facebook-ului cu lumea", sau "Pot fi îmblânziți giganții digitali?", relatează Radio România Actualități.

"Cred că ne-pacea e chiar mai complicată decât războiul informațional. Și metafora din titlu sugerează ideea că trăim o perioadă de reașezare economică, politică și mai ales geopolitică. O perioadă de reașezare, de realiniere care este facilitată de schimbările tehnologice și, inclusiv, sau mai ales, de schimbările care s-au produs în domeniul tehnologiilor dominate de comunicare. De aceea, pentru studenții de la comunicare, veți vedea citați foarte mulți autori în zona aceasta, ceea ce se numește determinismul tehnologic nu este chiar determinismul tehnologic, ci o întreagă latură de cercetare care studiază impactul tehnologiei asupra societății. Și atunci, metafora de fapt despre această perioadă vrea să vorbească despre tranziția marcată de asertivitatea unor actori geopolitici, a unor veritabili competitori geopolitici în spațiul public informațional global", a spus autoarea.

"Sursa puterii în acest moment este exact puterea tehnologică. Şi încă o dată, nu mă refer doar la tehnologie în general, ci mai ales la tehnologiile de comunicare. Aceasta este o idee constantă a cărţii, faptul că noile tehnologii de comunicare produc convulsii, produc revoluţii. Unul dintre autorii citaţi în mod insistent în toată cartea este Niall Ferguson, care, de exemplu, compară apariţia social media cu apariţia tiparului şi spune Niall Ferguson că apariţia tiparului a dus la 30 de ani de război civil, după care la Revoluţia franceză, adică o inovaţie tehnologică din domeniul comunicării care a schimbat întreaga societate occidentală. Acum, nu sunt eu în măsură să aproximez impactul, adică va urma o revoluţie... dar cu siguranţă cred că aceste tehnologii se află la baza explicării multor, multor turbulenţe din spaţiul public, nu de la noi, ci din întreg spaţiul occidental: polarizare, senzaţia de colaps social, faptul că oamenii se refugiază în propriile camere de rezonanţă, lucruri pe care le-am şi studiat în România şi vorbim foarte mult despre ele", a declarat Alina Bârgăoanu într-un interviu acordat Luminiţei Voinea.

"Cartea este scrisă într-un limbaj foarte, foarte accesibil. S-ar putea să primesc critici, faptul că nu am menţinut, aşa, un limbaj academic, dar chiar eu am încercat să ies din turnul de fildeş al cercetătorului, al omului care publică doar în articole academice şi să încerc să explic câteva lucruri foarte complicate pe limba omului obişnuit. Ceea ce nu înseamnă că sunt lucruri simple, dar, încă o dată, cred că pentru oamenii interesaţi de algoritmi, de modul în care funcţionează reţelele sociale, de propagandă externă sunt lucruri care pot fi citite destul de rapid. Reflecţia, concluziile vor aparţine fiecăruia dintre cititori", a conchis scriitoarea.

Citește și: "Vara în care mama a avut ochii verzi", cel mai bun spectacol de teatru radiofonic