Oficiali de rang înalt din Rusia, Ucraina și Statele Unite se vor întâlni la Abu Dhabi, marți, la aproape 5 ani de la startul războiului.

BBC notează că sunt primele negocieri trilaterale pentru încheierea ostilităților din luna februarie încoace.

Moscova și Kievul dau dovadă de „o anumită flexibilitate” în privința controlului asupra teritoriilor disputate într-un eventual scenariu postbelic, au declarat oficiali americani.

Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, care face parte din delegația SUA alături de emisarul pentru pace Steve Witkoff, a declarat că discuțiile se vor concentra asupra „preocupărilor de securitate postbelică” ale Rusiei și Ucrainei.

„O parte importantă a acestui proces este încurajarea tuturor părților să înceapă să se gândească serios la ceea ce va urma după război”, a scris Kushner pe platforma X.

Cu toate acestea, pozițiile Moscovei și Kievului în privința condițiilor pentru încheierea conflictului rămân foarte îndepărtate.

Regiunea Donețk, principalul punct de divergență

Una dintre principalele neînțelegeri dintre cele două părți privește regiunea Donețk, din estul Ucrainei, aflată în prezent în mare parte sub ocupație rusă.

Moscova cere Kievului să renunțe la teritoriile din zonă pe care încă le controlează, în timp ce ucrainenii doresc înghețarea liniei frontului, pentru a păstra controlul asupra acestor zone, considerate esențiale pentru securitatea sa viitoare.

Deși niciuna dintre părți nu și-a modificat oficial revendicările, un reprezentant al administrației americane a sugerat, înaintea negocierilor, că acestea reprezintă doar pozițiile exprimate public și că, în discuțiile private, Moscova și Kievul au manifestat „o anumită flexibilitate”.

Oficialul a recunoscut însă că problema teritorială nu poate fi soluționată fără discuții despre o nouă „arhitectură de securitate”.

„Nu vor rezolva problema Donețkului și problema teritorială până când nu vor ști cum va arăta arhitectura de securitate după război. Și trebuie să ținem cont că nu vom putea finaliza una dintre aceste chestiuni fără cealaltă”, a declarat oficialul.

Pentru Ucraina, o eventuală arhitectură de securitate postbelică ar putea include garanții că aliații săi îi vor veni în ajutor în cazul unui nou atac.

Pentru Rusia, aceasta ar putea însemna îndeplinirea unei revendicări mai vechi, respectiv retragerea NATO din Europa de Est, perspectivă care ar provoca îngrijorări majore în rândul statelor europene.

Cadrul propus include consultări privind securitatea, linii directe de comunicare în situații de criză și „măsuri reciproce de reducere a tensiunilor” între cele două părți.

Oficialii americani au evocat și posibilitatea reactivării Consiliului NATO-Rusia, a cărui activitate este în mare parte suspendată din 2022.

Europa cere să participe la negocieri

Ultima rundă de negocieri trilaterale, desfășurată în februarie, la Geneva, s-a încheiat fără rezultate semnificative.

La scurt timp, războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a îndreptat atenția Washingtonului către Orientul Mijlociu, iar discuțiile privind Ucraina nu au mai fost reluate.

Între timp, liderii europeni, care au fost în mare parte excluși din negocierile de pace, au insistat să fie implicați în proces, exprimându-și îngrijorarea că deciziile privind securitatea continentului ar putea fi luate fără participarea lor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut luni includerea aliaților NATO și a statelor membre ale Uniunii Europene în orice „discuții semnificative privind arhitectura de securitate a Europei”.

La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Kievul dorește participarea Europei la negocieri.

Potrivit unui oficial american, delegația SUA va propune trecerea la un format multilateral, care să permită implicarea europenilor.

„Sperăm că vom reuși să-i convingem și pe ruși”, a spus oficialul, recunoscând însă că „rușii au rămas cu un gust amar în urma relațiilor cu europenii”.

Trump promite un acord major, dar în Ucraina persistă scepticismul

De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Donald Trump, care susținuse cândva că ar putea încheia războiul din Ucraina într-o singură zi, a inițiat mai multe runde de negocieri pentru oprirea conflictului, însă fără prea mult succes.

În același timp, atitudinea sa tot mai conciliantă față de Moscova a provocat îngrijorări profunde la Kiev și în Uniunea Europeană.

După întâlnirea de săptămâna trecută, de la Washington, cu emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, Trump a vorbit despre un viitor „acord mare și frumos” privind Ucraina, care „ar putea implica întreaga Europă”.

Mulți ucraineni sunt însă sceptici că un asemenea acord ar putea conduce la o pace echitabilă.

Deputatul ucrainean Oleksandr Merejko, președintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul de la Kiev, a declarat pentru BBC că, în opinia sa, Trump își dorește „un acord rapid pe seama Ucrainei”, care va fi cu siguranță respins de autoritățile ucrainene.

Potrivit parlamentarului, singura modalitate de a-l determina pe Vladimir Putin să înceapă negocieri reale este intensificarea presiunilor asupra Rusiei, prin sancțiuni și atacuri în profunzimea teritoriului rus.

„Atât timp cât Putin dispune de o mașinărie de război funcțională, nu are niciun motiv să negocieze”, a afirmat Merejko.

Acesta a criticat și unele decizii recente ale administrației Trump, inclusiv acordul privind achiziționarea de motorină din Rusia, considerând că astfel de măsuri „nu fac decât să încurajeze Moscova să continue războiul”.

Cine participă la negocierile de la Abu Dhabi

Delegația Moscovei va include mai mulți oficiali de rang înalt:

• Vladimir Medinski, consilier al Kremlinului;
• Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, miniștri adjuncți de externe;
• Igor Kostiukov, șef al serviciilor de informații militare;
• Iuri Jigarlovski, general al armatei ruse.

Kievul trimite, la rândul său, mai mulți oficiali care au participat și la rundele anterioare de negocieri, printre care:

• Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe;
• Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale ucrainene;
• David Arahamia, deputat în Parlamentul Ucrainei.

Atacurile rusești continuă în Ucraina

În timp ce negocierile diplomatice sunt reluate, Rusia continuă bombardamentele asupra Ucrainei, inclusiv atacurile asupra infrastructurii energetice.

La Kiev, aceste acțiuni sunt considerate o dovadă că Moscova încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace în condițiile impuse de Rusia.

Discuțiile de la Abu Dhabi au loc și pe fondul consecințelor unui atac rusesc asupra unui sat din regiunea Zaporojie, comis săptămâna trecută, în urma căruia cel puțin 40 de persoane au fost ucise.

Luni, Jared Kushner a avertizat că negocierile de la Abu Dhabi ar putea, în cel mai bun caz, „să creeze un impuls pentru următoarea etapă a negocierilor”.

„Este un conflict extraordinar de dificil și complicat”, a scris acesta pe X, adăugând că SUA abordează discuțiile „cu determinare și realism”.

Citește și: Franța acuză Iranul că s-ar afla în spatele atacului cibernetic care a afectat congelatoarele din supermarketuri