Sub presiunea criticilor, șefa Muzeului Luvru, Laurence des Cars, și-a dat demisia marți, la 4 luni după un jaf spectaculos comis în cel mai vizitat muzeu din lume, care, potrivit președintelui francez Emmanuel Macron, are nevoie de „un nou impuls”.

Așa-numitul „jaf al secolului”, cum l-au numit presa, a făcut înconjurul lumii pe 19 octombrie, când hoți au fost filmați furând, în doar câteva minute, bijuterii ale coroanei cu ajutorul unui simplu lift de marfă.

Jaful a provocat un val de șoc la nivel mondial și a scos la iveală deficiențe majore de securitate ale muzeului, care primește anual aproximativ 9 milioane de vizitatori.

În vârstă de 59 de ani, Laurence des Cars și-a înaintat demisia președintelui Franței, care o numise la conducerea Luvrului la finalul anului 2021.

Șeful statului a acceptat demisia, salutând „un act de responsabilitate”, potrivit unui comunicat al Palatului Élysée, fără a anunța deocamdată numele succesorului.

Fosta șefă a Muzeului d’Orsay din Paris, al cărei mandat urma să expire la finalul lui 2026, a fost puternic afectată de consecințele jafului de la Luvru. Prada, care nu a fost încă recuperată, a fost estimată la 88 de milioane de euro, fiind sustrasă de un comando care a acționat în plină zi.

La scurt timp după jaf, Laurence des Cars a fost pusă într-o situație dificilă de dezvăluirea unor audituri de securitate alarmante privind protecția Luvrului, despre existența cărora a afirmat că a aflat abia după producerea furtului.

„Sunt senină și mândră de munca depusă”, a declarat ea într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, publicat după anunțul demisiei. „Dar a ține cârma nu este suficient. Trebuie să poți și să înaintezi. Iar condițiile pentru a merge mai departe nu mai sunt reunite”, a adăugat aceasta, reamintind că a avertizat autoritățile încă din ianuarie 2025 cu privire la subdotarea muzeului. „Această luciditate a fost uneori dureroasă, dar era indispensabilă pentru a pune Luvrul pe calea transformării. Poate că plătesc prețul astăzi”, a mai spus ea, asumându-și faptul că a fost „acolo pentru a primi loviturile”.

„Puși în dificultate”

A doua zi după jaf, această conservatoare cu experiență își prezentase demisia ministrului Culturii, Rachida Dati, care a refuzat-o, dar a dispus o anchetă administrativă cu concluzii alarmante privind „subestimarea cronică, structurală, a riscului de intruziune și furt”.

Într-un alt raport sever publicat la începutul lunii noiembrie, Curtea de Conturi a reproșat Luvrului că a „privilegiat operațiuni vizibile și atractive” în detrimentul securității.

Sub presiune, Laurence des Cars s-a arătat combativă, dar a admis existența unor vulnerabilități. „În pofida eforturilor noastre și a muncii intense de zi cu zi, am fost puși în dificultate”, declara ea în Senatul Franței la finalul lunii octombrie.

Între timp, au fost luate mai multe măsuri de urgență, iar conducerea muzeului încerca să continue proiectul contestat „Luvru – Noua Renaștere”, care prevede, printre altele, construirea unei noi intrări și a unei noi săli dedicate tabloului Mona Lisa.

Mesajul său a fost însă slăbit de o serie de noi probleme apărute după jaf: închiderea unei galerii din cauza stării avansate de degradare a spațiilor și descoperirea unei fraude de amploare la sistemul de ticketing.

La nivel intern, mandatul său a fost contestat și de angajați, aflați din decembrie într-un conflict social prelungit, cel mai lung din istoria muzeului, care vizează condițiile de muncă și deficiențele dialogului social cu conducerea.

„Numeroasele disfuncționalități în gestionarea instituției impun o preluare fermă a controlului asupra Luvrului”, a declarat pentru AFP Alexandre Portier, președintele comisiei de anchetă privind securitatea muzeului, care o convocase pe Laurence des Cars la audieri miercuri după-amiază.

Într-un interviu pentru Le Figaro, fosta șefă a afirmat că urma să se prezinte la audiere în numele „datoriei de transparență”, însă serviciile Adunării Naționale au anunțat, marți seară, că audierea a fost anulată.