Sute de mii de manifestanți au participat, sâmbătă, la marșuri în Franța.

Manifestațiile în mare parte pașnice au lăsat loc confruntărilor la Paris și Marsilia, odată cu lăsarea întunericului, în pofida unei ample operațiuni de securitate menite să împiedice repetarea tulburărilor de săptămâna trecută.

Ministerul de Interne a anunțat că în jur de 400.000 de persoane au participat la proteste în întreaga țară, însă sindicatele au afirmat că numărul real a fost de două ori mai mare.

Reuters transmite că principala manifestație s-a desfășurat la periferia de sud-est a Parisului, unde cel puțin 110.000 de persoane s-au adunat pentru a denunța creșterea costului vieții și adâncirea inegalităților.

Atmosfera s-a deteriorat brusc după încheierea manifestației. Polițiștii antirevoltă au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva unui grup de aproximativ 500 de tineri cu glugi pe cap, care s-au dispersat în cele din urmă, într-o seară rece și ploioasă.

La Marsilia, al doilea oraș ca mărime al Franței, tineri au incendiat pubele pentru a bloca drumurile și au aruncat cu pietre și sticle spre forțele de ordine. Poliția a anunțat că mai multe magazine, inclusiv două magazine de bijuterii, au fost jefuite.

Confruntări au izbucnit și la Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes și Toulouse.

„La aproape fiecare marș am observat formarea acestor grupuri cu risc ridicat. Ele s-au desprins de grosul manifestanților și au încercat să comită acte de violență”, a declarat ministrul de Interne, Laurent Nuñez, acuzând activiști de extremă stângă și bande infracționale că au încercat să provoace tulburări.

Parisul, sub restricții

Autoritățile au mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi, cu 10.000 mai mulți decât cu o săptămână înainte, după ce au recunoscut că subestimaseră amploarea tulburărilor din 17 octombrie.

Nuñez le-a declarat jurnaliștilor că violențele au fost mai puțin intense decât în urmă cu o săptămână, când jefuitorii și vandalii s-au dezlănțuit. „Ceea ce s-a schimbat a fost anticiparea”, a spus el.

Ministrul a afirmat, de asemenea, că activiști de extremă dreaptă au căutat confruntări cu grupări de stânga în orașele sudice Nisa și Montpellier, deschizând un posibil nou front al tulburărilor.

O mare parte din centrul Parisului a căpătat înfățișarea unui oraș supus unor restricții severe. Comercianții și-au protejat vitrinele cu panouri, muzeele și-au închis porțile, iar peste 20 de stații de metrou au fost închise.

Organizațiile patronale le-au cerut comercianților să își țină magazinele închise, după ce mii de magazine și alte spații comerciale au fost avariate sau jefuite în Franța weekendul trecut.

„Aproape că nu sunt clienți, așa că nu prea merită să ținem deschis”, a declarat Oskar, managerul unui magazin Kiton din Paris.

Mai multe dintre cele mai cunoscute instituții culturale ale capitalei, inclusiv Luvru, Muzeul Orsay și Opera din Paris, au fost închise pentru întreaga zi, ca măsură de precauție, spre nemulțumirea turiștilor.

„Totul este acoperit cu panouri și nu prea știm unde ar trebui să mergem”, a spus Xavier Dolliole, un turist din orașul american New Orleans.

Protestele se extind în Europa

Tulburările la nivel național au început luna trecută cu mici manifestații ale elevilor din suburbiile Parisului, care denunțau condițiile din școli. Mișcarea s-a transformat rapid într-un protest mai amplu împotriva politicilor economice ale guvernului și a inspirat manifestații în țările vecine.

Sâmbătă, poliția belgiană a folosit gaze lacrimogene și spray cu piper în timpul confruntărilor de la Bruxelles cu manifestanți antiguvernamentali. Proteste au avut loc și în mai multe orașe italiene, pentru al doilea weekend consecutiv, precum și în Albania.

Liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, care a participat la manifestația de la Paris, a prezis că protestele vor continua până când președintele Emmanuel Macron, al cărui mandat expiră anul viitor, va lua măsuri pentru a răspunde nemulțumirilor sociale din Franța, una dintre cele mai bogate țări din lume.

„Având în vedere situația actuală, cred că va ajunge să înțeleagă că acest lucru se va repeta în fiecare săptămână. Încă mai este timp ca (Macron) să cedeze. După aceea, singurul lucru care îi va mai rămâne va fi ușa de ieșire”, le-a declarat Mélenchon jurnaliștilor.

Congres al extremei drepte

Mulți manifestanți au acuzat guvernul de o reacție exagerată la tulburările de săptămâna trecută, în condițiile în care militari au fost trimiși să patruleze pe Champs-Élysées, un bulevard impunător mărginit de magazine și restaurante de lux.

„Vărsăm lacrimi pentru magazine, nu pentru oamenii care sunt sărăciți tot anul”, a declarat Clara Lebbadi, o studentă la arte în vârstă de 22 de ani.

„Eu și un prieten aproape că nu am mai venit, pentru că ne era teamă, dar am venit tocmai pentru că este important să nu lăsăm represiunea să câștige”, a adăugat ea.

Primul marș autorizat de sâmbătă s-a desfășurat pașnic la Orléans, la aproximativ 120 de kilometri sud de Paris. Manifestanții s-au adunat împotriva partidului de extremă dreapta Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, care își desfășoară congresul în oraș.

Comis vineri la vest de Paris, un atac armat a amplificat tensiunile. Un bărbat înarmat, suspectat că a acționat din ură islamofobă, a ucis o persoană și a rănit alte patru, între care o fată de 12 ani.

„Am venit să-i spunem extremei drepte, față în față, că nu ne este teamă”, a declarat Bally Bagayoko, primarul din Saint-Denis și membru al partidului La France Insoumise – „Franța Nesupusă” –, condus de Mélenchon.