România a absorbit peste 90% din fondurile nerambursabile și peste 95% din împrumuturile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit datelor preliminare prezentate, marți, de premierul interimar Ilie Bolojan.

Sumele exacte urmează să fie anunțate după centralizarea tuturor informațiilor.

Liderul de la Palatul Victoria a afirmat că PNRR a reprezentat unul dintre cele mai importante programe pentru dezvoltarea României, prin care au fost puse la dispoziția țării atât granturi, cât și împrumuturi cu dobânzi avantajoase.

Printre investițiile realizate, Ilie Bolojan a menționat tronsonul Focșani–Bacău al Autostrăzii Moldovei, finanțat cu aproximativ 1,5 miliarde de euro, precum și proiectele de renovare energetică a clădirilor rezidențiale și publice, în valoare de peste 1,8 miliarde de euro.

Alte 300 de milioane de euro au fost alocate cloudului guvernamental, utilizat, potrivit premierului, de peste 30 de instituții publice. Proiectul ar urma să contribuie la dezvoltarea infrastructurii digitale și la reducerea birocrației.

În domeniul energiei regenerabile, au fost investite peste 450 de milioane de euro pentru capacități de aproximativ 1.000 MW. Pentru dotarea sălilor de clasă și a laboratoarelor au fost alocate aproximativ 600 de milioane de euro, iar peste 450 de milioane de euro au fost destinate sprijinirii elevilor vulnerabili din peste 2.000 de școli cu un nivel ridicat al abandonului școlar.

Premierul a mai amintit investițiile de peste 230 de milioane de euro pentru digitalizarea universităților, cele 55 de milioane de euro pentru realizarea a peste 90 de kilometri de rețele de apă și canalizare și cele peste 300 de milioane de euro destinate împăduririlor.

În domeniul sănătății, fondurile PNRR au finanțat spitale, achiziția a aproximativ 1.200 de ambulanțe, modernizarea a 25 de unități de terapie intensivă neonatală și dotarea a peste 2.000 de cabinete ale medicilor de familie. Programul a inclus și construirea a 885 de locuințe pentru tineri din comunități marginalizate.

„Sunt proiecte pe care cetățenii le simt, le vor vedea și le văd în viața de zi cu zi”, a punctat Ilie Bolojan.

Premierul a susținut că presiunea pentru recuperarea întârzierilor a fost deosebit de mare în ultimul an, perioadă în care Guvernul a renegociat mai multe ținte și jaloane pentru a reduce riscul pierderii fondurilor europene.

„La preluarea mandatului am găsit un program complet înțepenit, cu un risc imens de a se transforma într-un eșec major. Acest guvern și miniștrii săi au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele cu toată puterea”, a afirmat Ilie Bolojan.

Șeful interimar al executivului a acuzat foștii parteneri de guvernare din PSD că au blocat adoptarea Legii salarizării și a susținut că această situație a dus la pierderea unor fonduri. Potrivit acestuia, neîndeplinirea reformei reprezintă și „un semnal anti-reformist”, care afectează credibilitatea României în relația cu piețele și cu partenerii europeni.

Ilie Bolojan a recunoscut și existența unor probleme administrative, între care evaluarea incorectă a proiectelor, supracontractarea unor programe și începerea cu întârziere a investițiilor. În cazul proiectelor din transporturi, o parte dintre cheltuieli va trebui acoperită din alte fonduri europene sau din bugetul național.

Premierul a avertizat că, din 2027, aproximativ 8 miliarde de euro provenite prin PNRR nu vor mai alimenta anual investițiile publice. În aceste condiții, viitorul Guvern va trebui să protejeze cheltuielile pentru investiții, să utilizeze mai eficient fondurile de coeziune și să continue măsurile de reducere a deficitului bugetar.