Tradiții și obiceiuri de Sânziene: Drăgaica, sărbătoarea femeii și a florilor
Celebrată încă din vechime, această este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești prilejuite de solstițiul de vară.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 24 Iunie 2025, 08:15 • Actualizat: 24 Iunie 2025, 08:54
La 24 iunie, creștinii prăznuiesc nașterea sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
Celebrată încă din vechime, această este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești prilejuite de solstițiul de vară, notează Radio România Iași.
Cunoscută și sub numele de Cap de vară, sărbătoarea este una a fertilității, fiind dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar pe câmpuri în noaptea de 23 spre 24 iunie.
În credința populară, Sânzienele sunt considerate niște femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om, care umblă pe pământ sau plutesc prin aer, cântă și dansează, înzestrând plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și de vijelii.
Ele sunt zâne bune, dar atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni și forțe distructive, stârnind furtuni și vijelii, aducând grindină, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor” sau lăsând câmpurile fără rod.
Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar, dar în prezent sunt asociate sărbătorii creștine a nașterii lui Ioan Botezătorul și a aducerii moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Pelerini din întreaga țară, dar și din Ucraina și Republica Moldova, au venit la Suceava pentru a participa la procesiunea cu moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, dar și la manifestările organizate de Zilele Sucevei.
Tradiții, flori și femei
Cu prilejul acestei sărbători, atât în ajunul, cât și în ziua de Sânziene, au loc o serie de practici și obiceiuri populare, cele mai multe dintre ele referindu-se la fertilitate, sănătate și dragoste.
În unele zone, în această zi se alege Drăgaica, cea mai cuminte, cea mai frumoasă și cea mai bună la inimă dintr-un grup de șapte fete. După ce este aleasă, fata este împodobită cu spice de grâu și, alături de restul fetelor, îmbrăcate în alb, pornește prin sat.
La fiecare răscruce de drumuri, fetele fac o horă și cântă voioase. Tot de Sânziene au loc și renumitele bâlciuri sau iarmaroace, un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.
Reprezentarea fitomorfă a Sânzienelor este floarea de Sânziană, o floare galbenă cu parfum dulce care înflorește în preajma solstițiului de vară și care, potrivit credinței populare, are proprietăți magice.
Pentru a avea eficiența scontată, trebuie culeasă după un anume ritual: florile, în zorii zilei de 24 iunie, iar tulpina și semințele, toamna. Dacă sunt culese corespunzător, proprietățile lor sunt miraculoase: întăresc copiii debili și limfatici, dacă se pun în apa lor de scaldă; vindecă frigurile; puse în rachiu vindecă vătămăturile; roua căzută pe flori în această noapte este leac sigur pentru bolile de ochi și piele.
Din flori de Sânziene, alături de spicele de grâu și alte șapte plante diferite, cum ar fi pelin, verbină, busuioc, sunătoare, ferigă, soc, cicoare, salcie, fetele tinere obișnuiesc să împletească cununi, pe care le poartă pe cap în dansul denumit Jocul Drăgaicei, reprezentând zeița agrară.
Cununile sunt păstrate până în anul următor, agățate la ușa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porților, la pietrele de hotar și pe crucile mormintelor, cu semnificația de a apăra oamenii, animalele și recolta de forțele nefaste, malefice, de stihiile naturii – grindină, inundație, furtună etc.
În ziua de Sânziene, fetele obișnuiau să se spele pe cap cu fiertură de iarbă mare, pentru a fi plăcute feciorilor, iar femeile, pentru a se umple de fertilitate, se tăvăleau dezbrăcate în rouă, dis-de-dimineață, înainte de răsăritul soarelui.
De altfel, roua din noaptea de Sânziene se pare că ar avea puteri miraculoase, existând credința că, dacă te stropești cu aceasta pe trup, acesta va deveni frumos și suplu.
Florile de Sânziene sunt un reper calendaristic agrar. Dacă înfloresc înainte de sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, înseamnă că vegetația plantelor este prea avansată. După ce înfloresc Sânzienele, se începe cositul.
Citește și: Solstițiul de vară, momentul de debut astronomic al anotimpului