Proiectul de rectificare bugetară a fost publicat, luni, în dezbatere publică.

Coaliţia de guvernare s-a reunit luni dimineață, la Palatul Victoria, pentru a continua discuţiile despre forma finală a documentului.

! Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare

În funcție de rapiditatea obținerii avizelor, proiectul va fi adoptat de Executiv miercuri sau joi.

Ce ministere primesc mai mulți bani

Potrivit proiectului publicat spre consultare, la rectificarea bugetară vor primi mai puțini bani Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Transporturilor.

În schimb, sumele vor fi mai mari pentru Ministerul Finanţelor, Ministerul Dezvoltării sau Ministerul Muncii creditele bugetare vor fi suplimentate.

Conform notei de fundamentare ce însoţeşte proiectul de rectificare bugetară, publicat luni de Ministerul Finanţelor, în cazul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene creditele bugetare scad cu 3,24 miliarde lei, per sold, dar se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+2,2 milioane lei).

„Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-2.000,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-608 milioane lei), la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi din fondul de modernizare (-400 milioane lei), la proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-225,0 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-13,9 milioane lei), alte cheltuieli (-1 milion lei) şi bunuri şi servicii (-0,8 milioane lei)”, arată documentul citat.

La Ministerul Sănătăţii, creditele bugetare vor scădea cu 2,66 miliarde lei per sold, reprezentând economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (un miliard lei) şi PNRR (-1,4 miliarde lei) stabilite în funcţie stadiul de implementare a acestora.

La Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, scăderea este de 1,85 miliarde lei, dar se propune şi aici asigurarea de sume suplimentare pentru cheltuieli de personal (+2,6 milioane lei), asistenţă socială (+100,0 milioane lei) şi proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+2 miliarde lei). 'Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri şi servicii (-18,0 milioane lei), dobânzi (-0,8 milioane lei), subvenţii (-370,0 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-300,0 milioane lei), alte transferuri (-63,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-1.500,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-1.500,0 milioane lei), precum şi la active financiare (-200,0 milioane lei)', precizează documentul citat.

În ceea ce priveşte majorările sumelor primite de la buget, la Ministerul Finanţelor Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale au fost suplimentate creditele cu 20,07 miliarde lei, din care: 12,09 milioarde lei pentru dobânzi, 500 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 5,96 miliarde lei Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR şi 1,04 miliarde lei Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

Pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, creditele bugetare au fost suplimentate cu circa 5,52 miliarde lei. Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal pentru asigurarea drepturilor de asistenţă socială cu suma de 2,52 miliarde lei credite de angajament şi credite bugetare şi pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 3,74 miliarde lei credite de angajament şi credite bugetare.

La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei rectificarea bugetară prevede credite mai mari cu 2,47 miliarde lei. Astfel, se propune alocarea sumei de 2 milioane lei la titlul 'Bunuri şi servicii', suma de un miliard lei pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny şi suma de 1,5 miliarde lei pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Potrivit MF, au fost înregistrate economii cu cheltuielile de personal în suma de 5 milioane lei.

Deficitul bugetar pe care a fost construită rectificarea a urcat la 8,4% din PIB, faţă de 7% anterior. Astfel, veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3,23 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27,81 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat creşte cu 24,58 miliarde lei.

Bugetul asigurărilor sociale de sănătate, suplimentat la venituri cu peste 4 miliarde de lei

De asemenea, potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de rectificare bugetară, publicat luni de Ministerul Finanţelor, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu suma de 4,035 miliarde de lei şi la cheltuieli cu credite de angajament şi credite bugetare în sumă de 3,399 miliarde de lei.

Cheltuielile au fost suplimentate pentru asigurarea continuităţii în acordarea materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice şi pentru acordarea şi decontarea concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

Majorarea veniturilor curente la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este influenţată de evoluţia pozitivă a veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate încasate de la persoanele fizice ce au obţinut venituri din activităţi independente, rezultat al majorării plafonului de impozitare a CASS (de la 6/12/24 salarii minime brute garantate în plată pe ţară la 60 de salarii minime brute garantate în plată pe ţară, măsură instituită prin Legea 296/2023).

Totodată, majorarea veniturilor este posibilă datorită măsurilor aprobate prin Legea nr. 141/2025 (+1,995 miliarde de lei), cum ar fi eliminarea facilităţii de exceptare de la plata CASS pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depăşeşte suma lunară de 3.000 de lei.

O altă măsută aprobată prin Legea nr. 141/ 2025 a fost eliminarea exceptării de la plata CASS a unor categorii de persoane: cele aflate în întreţinerea unei persoane asigurate, cele beneficiare de indemnizaţie de şomaj, persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului, persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune, personalul monahal al cultelor recunoscute şi alte persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin acte normative.

În plus, se propune majorarea veniturilor datorită evoluţiei încasărilor contribuţiei datorate pentru medicamente şi a contribuţiei datorate pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat înregistrate peste programul stabilit.

Nicușor Dan: Trebuie să dăm un semnal pentru oamenii care ne-au împrumutat cu bani

Întrebat duminică despre cum priveşte situaţia din coaliţie, președintele Nicușor Dan a declarat că în acest moment în coaliţie există stabilitate, dovadă fiind faptul că măsurile luate în cele trei luni de la instalarea Guvernului Bolojan au fost adoptate prin consens.

De asemenea, Nicușor Dan a subliniat că discuţia cea mai importantă din coaliţie săptămâna aceasta este cea legată de rectificarea bugetară, potrivit Agerpres.

„Discuţia cea mai importantă de săptămâna viitoare e discuţia pe rectificare, pentru că noi trebuie să dăm un semnal pentru oamenii care ne-au împrumutat cu bani, şi sunt mulţi, că suntem serioşi.

Şi rectificarea care va fi agreată săptămâna asta şi proiectul legii de buget pe 2026, care va fi făcut în cursul lunii noiembrie, sunt argumente pentru toţi oamenii care se uită la noi că suntem pe direcţia de stabilitate”, a spus duminică Nicuşor Dan.

Anterior, premierul Ilie Bolojan a prefigurat faptul că rectificarea bugetară ar urma să fie aprobată marţi, într-o şedinţă extraordinară de Guvern.

Citește și: "Trebuie să fim extrem de atenţi cu modul în care facem rectificarea bugetară"