Profesorul Mircea Coşea, doctor în ştiinţe economice, a spus vineri, 3 ianuarie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că la prima analiză, efectele Ordonanței „Trenuleț” par să fie negative. El a explicat ce măsuri ar fi putut să o înlocuiască.

Potrivit profesorului Mircea Coșea, efectele Ordonanței „Trenuleț” par să fie negative, deoarece în anul 2024, economia a fost „sabotată de politic”, care a făcut greșeli foarte mari doar ca să obțină voturi.

„Nu vorbesc numai de îndatorarea care a fost din ce în ce mai mare, de faptul că deficitul comercial a fost mare, dar şi de faptul că s-a practicat un fel de propagandă economică, nu măsuri economice.

Să ne amintim că un an întreg am fost bombardaţi de o propagandă economică privind legea pensiilor, care ar fi trebuit să fie o bunăstare pentru toată populaţia pensionară, dar, de fapt, era, nu ştiu cum să spun, un exerciţiu aritmetic, pentru că, de fapt, el n-avea finanţare şi lucrul ăsta s-a văzut la 1 ianuarie, când au fost îngheţate”, a explicat Mircea Coșea, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Mircea Coșea: Puterea de cumpărarea va scădea

De asemenea, Mircea Coșea a explicat că în mod cert, puterea de cumpărare va scădea. În plus, el a precizat că a crescut deja acciza la carburant.

„Avem toate efectele acestor impozite şi taxe, pe care le vedem acum ca fiind o dovadă a minciunii celor care nu conduc. Pentru că, deşi vorbim de tatuaje pe mâini şi de fel de fel de promisiuni care ni s-au făcut că nu vor creşte impozitele şi taxele, ele au crescut, veniturile au rămas stabile, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare scade, pentru că în formă nominală un venit care rămâne stabil, fie el pensie, fie salariu, scade ca putere de cumpărare, pentru că inflaţia există încă.

Și există chiar încă o tendinţă, e adevărat slabă, dar există o tendinţă de creştere, dobânzinle vor fi mai mari, pentru că e o legătură clară între inflaţie şi dobânzi şi toate lucrurile astea până la urmă vor cădea pe cetăţeanul de rând, pentru că societăţile, producătorii, mediul de afaceri, chiar dacă vor accesa aceste impozite şi taxe, în sensul în care unii le vor accesa pentru că pot să le acceseze, alţii vor dispare, deja numărul de firme în faliment e mare, şi cei care le accesează, cei care le suportă, plus salariul minim european vor ridica preţurile produselor şi tarifele la servicii, deci, tot cetăţeanul va fi cel care va fi asuprit, să zicem”, a mai spus profesorul Mircea Coșea.

Notă de optimism

Pe de altă parte, Mircea Coșea a spus că are și o anumită notă de optimism, deoarece România are un trend de dezvoltare foarte puternic, ce a început să se vadă în sectorul activităţii private, mai ales al investiţiilor private.

„Capitalul românesc a început să se mişte. Sunt investiţii care se fac în ţară, sunt investiţii şi în străinătate, altele foarte spectaculoase, îşi cumpără echipe de fotbal unii oameni cu putere economică în România.

Există, deci, o dezvoltare din punct de vedere al calităţii şi al puterii de acţiune a capitalului românesc, care, sper eu să găsească căile pentru a trece peste această situaţie neplăcută, încercând să retehnologizeze, încercând să revină la cheltuielile cu tot ceea ce înseamnă organizare, management şi alte lucruri care pot reduce pe ansamblu costurile şi, ceea ce cred că ar trebui să fie la ordinea zilei şi toată lumea să se gândească la asta, ar menţine locurile de muncă.

Pentru că, după o perioadă în care România n-a avut probleme cu locurile de muncă, cu şomajul, încep să apară elemente îngrijorătoare. Unele firme străine îşi închid activitatea şi aici trebuie să spunem foarte clar nu pentru că nu au condiţii în România, nu, să nu ne plângem aşa fără rost, ci pentru că mama acestor societăţi, care de obicei este în sectoarele industriale din autoobire şi care se află în vestul Europei, au probleme mari cu cererea, cu transformarea automobilelor de la carburant la electricitate, deci, lucrurile astea se văd până la urmă şi filialele pe care le au şi în comenzile pe care le dau în ţări diferite, printre care şi România.

Dar încep să se închidă unele. Lucrul ăsta ar trebui să mai fie pus şi într-o altă perspectivă. Slavă Domnului, până la urmă, că avem intrarea în Schengen, care ne va ajuta foarte mult”, a mai spus profesroul.

Măsurile care ar fi putut înlocui Ordonanța „Trenuleț”

Totodată, Mircea Coșea a spus că Ordonanța „Trenuleț” va scădea deficitul bugetar cu cel mult 1% și că ar fi putut fi înlocuită de alte măsuri.

Una dintre aceste măsuri ar fi fost adoptarea unei noi politici fiscale, care ar fi trebuit să nu apese mai mult pe mediul de afaceri, pentru că dacă ar fi lăsat să acționeze liber, acesta ar putea aduce mai mulți bani la buget.

„Aici mai adaug încă ceva, o politică mai deschisă a ceea ce înseamnă diplomaţie economică, adică, atragerea de capital străin în România, şi poate să ne gândim şi la ceea ce fac polonezii - şi anume, la capital străin extracomunitar, pentru că acolo s-ar fi putut aduce mulţi bani din Asia de Sud-Est, aşa cum au făcut ungurii, polonezii, fără să îşi schimbe foarte mult orientarea pro-europeană, nici nu e vorba de aşa ceva, nu e aici o chestiune ideologică.

Iar lucrul cel mai important este veriga între venituri şi cheltuieli, care înseamnă ANAF, colectarea. Or. aici nu s-a făcut nimic şi nu se spune nimic despre asta. ANAF-ul este o instituţie în mare parte politizată, care are ca scop să protejeze societăţile cu capital majoritar de stat, care de regulă sunt evazioniste.

Nu are curajul şi nici forţa să atace optimizarea fiscală a societăţilor cu capital străin şi a multinaţionalelor. Nu are informatizare, promisă de vreo 20 de ani, dar încă nu e operaţională. Deci, ANAF ar fi putut să fie perfecţionat, nu cu mulţi bani, nu în termen lung, şi ar fi adus procente în plus de colectare, ceea ce ar fi redus şi deficitul bugetar”, a mai spus Mircea Coșea.

Profersorul a mai spus că ANAF are angajați care nu sunt foarte bine pregătiți și că aceștia au funcții mai mult politice decât operaționale. În plus, Agenția Națională de Administrare Fiscală nu are sursa necesară de finanţare.

„Nu are conceptul de funcţionare ca în alte ţări moderne, care înseamnă nu alergarea pe stradă după copiii ăia care duc pizza, înseamnă parteneriat cu evazioniştii, în sensul în care trebuie să îi înveţe, să îi urmărească, să le dea consultaţii, ca să înceapă din ce în ce mai mult să aducă bani la buget”, a explicat el.

Profesorul a mai explicat că ar mai fi nevoie de o măsură, și anume reorganizarea sectorului bugetar - temă în legătură cu care au fost făcute doar promisiuni.

„Aici nu se face nimic, se promite doar, că se vor reduce secretarii de stat, că se vor comasa anumite societăţi care gravitează în jurul guvernului, comitete, fel de fel de sisteme de-astea de lucru, pe care nici nu le cunoaştem, nu au nicio recunoaştere, n-am auzit de ele, dar până la urmă asigură un venit oamenilor de partid. Iar marea problemă care ar fi rezolvat de mult timp bugetul ar fi fost reforma administrativ-teritorială, pentru că aici se scurg mulţi bani, se pierd mulţi bani.

Trebuie o nouă organizare, modernă, prin micşorarea ordonatorilor de credite. Aici am avut întotdeauna o problemă foarte sensibilă cu minorităţile, dar dacă acum s-ar aborda această problemă, având UDMR în Guvern, poate s-ar soluţiona nişte negocieri foarte atent făcute şi această problemă care aduce României pierderi foarte mari”, a mai spus Mircea Coșea.

Profesorul a subliniat că România are oameni foarte bine pregătiţi, mai ales în mediul privat, și că aceștia nu sunt consultați. El a precizat că atunci când a fost discutată Ordonanța „Trenuleț”, mediul privat a trimis o scrisoare ce era de fapt un manual de ceea ce trebuie făcut.

„De ce nu se ţine seama de asta? Erau nişte propuneri care nu duceau la sacrificarea veniturilor populaţiei. Dar mă rog, fiecare are vederea lui, fiecare se ambiţionează să-şi păstreze locul politic şi beneficiile pe care le are. Dar asta va costa foarte mult ţara, dacă acest an nu este un an de sacrificiu, ca să vorbesc aşa, în termeni nepotriviţi, de sacrificiu benefic, adică măcar din '26 să avem un buget mai bine organizat.”, a adăugat Mircea Coșea.

Citește și: Impactul financiar al „Ordonanței trenuleț” va fi de peste 133 de miliarde de lei în 2025