Un nou record istoric a fost atins de prețul argintului, de peste 84 de dolari pe uncie, iar analiștii se așteaptă la depășirea pragului de 100 de dolari în 2026. China a hotărât reclasificarea lui ca material strategic, limitând astfel exporturile, într-un moment în care cererea globală explodează.

Argintul este folosit în centre de date pentru AI, semiconductori, panouri solare, vehicule electrice şi infrastructură energetică. Marile companii tehnologice precum Amazon, Microsoft, Google, Meta, OpenAI şi Oracle au anunțat investiţii de aproximativ 3.000 de miliarde de dolari în infrastructură digitală pentru perioada 2026-2030.

Însă, restricţiile de export introduse de China reduc argintul disponibil pe piaţa internaţională, pun presiune pe lanţurile de aprovizionare şi împing preţul la niveluri record, transformând argintul într-un metal chiar mai căutat decât aurul, atât din perspectivă industrială, cât şi investiţională, potrivit unei analize făcute de compania PwC România.

„Argintul este cel mai bun conductor electric dintre toate metalele, motiv pentru care a devenit esenţial pentru tehnologia modernă. Este folosit în electronice, semiconductori, panouri solare, echipamente pentru energie regenerabilă şi, tot mai mult, în infrastructura necesară inteligenţei artificiale şi centrelor de date”, au transmis analiștii PwC România.

Potrivit raportului „Silver - The Next Generation Metal” publicat de Silver Institute, folosirea argintului pentru inteligența artificială va continua să crească, de la centre de date până la semiconductori, senzori şi echipamente inteligente integrate în reţelele de infrastructură digitală. Prin urmare, pe măsură ce creşte capacitatea de calcul şi numărul centrelor de date, creşte şi consumul de argint, consideră analiştii.

Însă, rolul argintului nu se opreşte la AI. În panourile solare fotovoltaice, argintul este folosit sub formă de pastă conductivă, fiind esenţial pentru conversia eficientă a luminii în energie electrică. În industria auto, mai ales pentru vehiculele electrice, consumul de argint este mai mare decât în cazul maşinilor clasice, din cauza numărului mai mare de componente electronice, a sistemelor de baterii şi a infrastructurii de încărcare.

Toate aceste utilizări - AI, centre de date, energie solară, vehicule electrice, electronice avansate - au transformat argintul dintr-un metal asociat mai ales cu bijuterii şi investiţii într-o resursă strategică pentru economia secolului XXI.

Dezechilibrul dintre cererea în creştere şi oferta limitată s-a văzut clar în evoluţia preţului. Doar în 2025, argintul a înregistrat o creştere de aproximativ 150%, ajungând la niveluri record pe pieţele spot şi futures. De la 29 de dolari pe uncie la sfârşitul lui 2024, preţul argintului a urcat la peste 80 de dolari pe uncie în ultimele zile din 2025, închizând anul în apropierea nivelului de 72 de dolari.

„Între timp, preţul a atins un nou record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar tot mai mulţi analişti se aşteaptă ca să depăşească 100 de dolari în 2026. Argintul a depăşit astfel performanţa aurului, al cărui preţ a crescut cu circa 65% în 2025, şi şi-a consolidat poziţia de metal industrial strategic, pe lângă rolul său tradiţional de activ-refugiu.

Iar aceste creşteri nu au fost doar rezultatul speculaţiilor financiare. Ele reflectă, în mare parte, o cerere reală din industrie pentru aplicaţii critice în tehnologie, energie şi infrastructură”, conform analizei, dată marţi publicităţii.

Noile reguli pentru exporturile de argint introduse de China

În acest context de cerere ridicată, la 1 ianuarie 2026, China a introdus un sistem nou de restricţionare a exporturilor de argint, bazat pe licenţiere strictă.

Concret, China a reclasificat argintul din categoria metalelor industriale comune în categoria materialelor strategice, pentru care se aplică un regim de reglementare mai strict, similar cu cel folosit în cazul metalelor rare.

Asta înseamnă că mai puţin argint ajunge pe pieţele internaţionale, autorităţile de la Beijing dorind să protejeze consumul intern pentru industrii considerate strategice: energie, tehnologie şi AI.

Cum China este unul dintre cei mai importanţi furnizori globali de metale industriale, limitarea exporturilor poate crea un „supply squeeze” - o presiune accentuată pe partea de ofertă pe pieţele externe. În practică, acest lucru se traduce prin preţuri mai mari, volatilitate crescută şi riscuri suplimentare pentru companiile care depind de argint.

„Politica adoptată seamănă cu modul în care sunt gestionate metalele rare, unde controlul exporturilor a fost folosit pentru protejarea avantajelor competitive ale Chinei. În cazul argintului, restricţiile nu afectează doar fluxurile comerciale, ci pot schimba şi planurile de investiţii ale companiilor industriale şi tehnologice din SUA, Europa şi alte regiuni, care vor fi nevoite să caute surse alternative sau să investească în capacităţi proprii de producţie şi reciclare.

Pentru a ilustra modul de control, Ministerul Comerţului din China (MOFCOM) a publicat la sfârşitul lui 2025 o listă cu 44 de companii autorizate să exporte argint în perioada 2026-2027. Aceste companii sunt selectate pe baza unor criterii stricte: capacitate anuală de producţie semnificativă, istoric de export şi conformitate cu standarde de calitate şi cerinţe financiare.

Faţă de anul precedent, numărul exportatorilor autorizaţi a crescut de la 42 la 44, însă regimul de licenţiere rămâne strict, ceea ce permite statului să controleze atent volumele care ies din ţară”, explică specialiştii PwC România.

În aceste condiţii, pe termen scurt, creşterea preţului argintului şi restricţiile de export ale Chinei vor avea probabil un impact limitat asupra sectorului AI. Contractele pe termen scurt, stocurile deja existente şi flexibilitatea unor furnizori pot atenua efectele în primele luni.

Pe termen mediu şi lung, însă, evoluţia preţului argintului şi incertitudinea legată de disponibilitate pot începe să se simtă tot mai clar. Companiile care dezvoltă centre de date, echipamente pentru AI, infrastructură energetică sau vehicule electrice vor trebui să îşi revizuiască strategiile: să gestioneze mai atent riscurile de aprovizionare, să analizeze oportunitatea constituirii de stocuri, să caute alternative tehnologice sau materiale în anumite aplicaţii.

„Într-un context în care cererea pentru centre de date şi soluţii bazate pe AI creşte accelerat, fluctuaţiile de preţ la argint pot afecta nu doar marjele de profit, ci şi ritmul de dezvoltare şi scalarea proiectelor tehnologice.

Astfel, argintul a ieşit clar din umbra aurului şi s-a impus ca unul dintre metalele-cheie ale noii economii - un material industrial critic, aflat la intersecţia dintre AI, energie şi geopolitică”, susţine PwC România.

Citește și: Cotația aurului, la un nivel record, în contextul îngrijorărilor referitoare la independenţa Rezervei Federale a SUA