Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, este de părere că acordul dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii este mai degrabă un semnal de stabilitate. El a explicat, marți, 29 iulie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, care sunt consecințele acestuia pentru România, dar și ce oportunități generează, subliniind faptul că Guvernul României trebuie să meargă la Bruxelles pentru a cere să fie ajutați exportatorii afectați de tarifele stabilite.

După ce Comisia Europeană a prezentat detaliile acordului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii în privinţa noilor tarife comerciale, SUA vor impune tarife de 15% în loc de 30% pentru două treimi dintre produsele europeane. Însă, altele, precum cele farmaceutice, oţelul sau aluminiul, încă aşteaptă o analiză a Washingtonului.

De cealaltă parte, Uniunea Europeană se angajează să tripleze importul de gaz american şi prevede investiţii private europeane peste ocean de aproximativ 600 de miliarde de euro. Acordul politic de duminică este doar începutul negocierii finale, după cum spun specialiştii, scopul final fiind evitarea escaladării unui conflict comercial între cele două părţi.

„Pericolul unui război comercial s-a îndepărtat, dar nu s-a înlăturat cu totul”

Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, Finanțelor și Comerțului, în guvernele Tăricianu şi Ponta II, este de părere că pericolul unui război comercial între Statele Unite ale Americii și Europa s-a îndepărtat, dar nu s-a înlăturat cu totul, deoarece acordul încheiat este doar un acord cadru.

Fostul ministru a subliniat că există în continuare numeroase elemente neclare, iar unul dintre acestea este cel legat de produsele farmaceutice, în timp ce Uniunea Europeană cere ca tarifele să fie eliminate complet pentru această categorie.

„Mă uit pe comunicatul Casei Albe, unde printre produsele la care există deja un tarif de 15% sunt incluse şi produsele farmaceutice. De ce produsele farmaceutice sunt în dezbatere? Pentru că există un export masiv de produse farmaceutice din Uniunea Europeană către Statele Unite, mai ales în zone critice cum este diabetul, unde Ozempicul danez este un medicament foarte răspândit în Statele Unite.

Dar dincolo de asta, sigur că există din partea Uniunii Europeane o anumită înţelegere a faptului că s-a evitat impunerea unor tarife de 30%, dar nu uitaţi că în acelaşi timp această înţelegere este uşor debalansată, pentru că bunurile industriale americane nu au niciun fel de tarif pentru a intra în Europa. Această înţelegere este consecinţa deficitului comercial major pe care îl avea Statele Unite în relaţia cu Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană este prima destinaţie de export a Statelor Unite, şi a doua de import după China, dar deficitul era de peste 300 de miliarde de dolari şi de aceea într-o primă fază Statele Unite ceruseră achiziţii de energie de 350 de miliarde de dolari. Acum văd că factura a urcat la 750 de miliarde de dolari, în plus 600 de miliarde de dolari investiţii în Statele Unite şi în acelaşi timp achiziţii importante în zona de armament. De ce sunt importante aceste înţelegeri suplimentare?

Pentru că Statele Unite au condiţionat în mod subtil aplicarea acestui acord de îndeplinirea de către Uniunea Europeană a celorlalte trei sarcini. Le repet: 750 de miliarde achiziţii de energie, 600 miliarde investiţii în Statele Unite şi achiziţii de armament. Evident că această înţelegere a atras reacţia Rusiei, care a socotit că această înţelegere este îndreptată împotriva Rusiei, pentru că în acest fel, adică Rusia iese aproape complet de pe piaţa de energie din Europa”, a explicat el, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Fiecare din cele două părţi a avut propriile motivaţii”

De asemenea, Varujan Vosganian a spus că în perspectivă europeană, acest acord este mai degrabă rezultatul unui constrângeri ce vine din poziţia predominantă a Statelor Unite ale Americii în Alianţa Nord-Atlantică.

Însă, din perspectiva Statelor Unite ale Americii, este vorba despre repararea unei stări inechitabile, în care exporturile europene aveau posibilitatea să intre nestingherite în Statele Unite, creând un major deficit comercial.

„Aşadar, fiecare din cele două părţi a avut propriile motivaţii: Uniunea Europeană pentru a respinge nivelul de 30% şi Statele Unite pentru a impune un tarif. De fapt, ca să fim corecţi, acest 15% va fi plătit de consumatorii americani şi va intra mai departe în preţurile de consum.

E greu de spus acum că primul obiectiv pe care îl vrea Administraţia Trump, şi anume acela de a avea mai mulţi bani la buget şi a diminua deficitul bugetar, va putea fi atins, pentru că nu ştim încă impactul care va fi asupra ocupării, asupra inflaţiei, asupra creşterii economice din Statele Unite.

Donald Trump încearcă prin toate modalităţile să reducă deficitul bugetar şi creşterea tariferilor vamale, este o modalitate de a o face. Nu, nu putem să spunem că este echitabil, pentru că vedem, e suficient să vedem care este timbrul declaraţiilor de o parte şi de alta a Atlanticului.

În timp ce comunicatul Casei Albe vorbeşte despre o înţelegere uluitoare, de un mare succes, de partea cealaltă, Friedrich Merz este mai reţinut, mai ales că industria autovehiculelor din Germania va fi afectată, iar François Bayrou, de asemenea, spune că este un moment nu prea luminos în relaţiile dintre cele două ţări.

Se estimează că PIB-ul Uniunii Europene ar putea să fie afectat cu până la 0,5%, din cauza acestor tarife impuse de Statele Unite ale Americii. E corect să spunem, practic sunt tarife impuse de Statele Unite ale Americii şi cu asta cred că spunem totul în legătură cu climatul înţelegerilor”, a mai spus Varujan Vosganian.

Consecințele economice ale noilor tarife impuse de SUA pentru România

Totodată, fostul ministru a spus că, la o primă vedere, impactul noilor tarife impuse de SUA nu este relevant pentru România, în contextul în care noi avem o proporţie mică implicată în comerţul cu Statele Unite din comerţul internaţional, de aproximativ 2,3 miliarde de dolari exporturi şi 1,3 miliarde de dolari importuri - ceea ce înseamnă 2,5 procente din exporturi şi doar 1% din importuri.

„E adevărat că din exporturile noastre, o parte sunt în zona oţelurilor şi trebuie să spunem că în ce priveşte oţelul, tarifele au rămas 50%. Există şi alte produse cum sunt componentele pentru aeronave, anumite produse chimice şi agricole, care au fost până una, alta exceptate de la tariful de 15%. Deci, pentru noi, faptul că pentru oţel tariful a rămas 50%, este un obstacol în calea exporturilor noastre.

Dar probabil că impactul cel mai mare este legat de faptul că noi producem multe componente auto pentru producători din Europa Occidentală, iar ei vor fi afectaţi în exporturile lor în Statele Unite ale Americii. Deci, va exista un anumit impact relevant pentru România, dar Guvernul are, totuşi, responsabilitatea să facă o evaluare mai exactă şi să meargă la Bruxelles şi să se alăture corului celor care vor cere sprijin pentru exportatorii care vor fi afectaţi de aceste tarife”, a spus fostul ministru.

Oportunități în contextul tarifelor SUA

Pe de altă parte, potrivit lui Varujan Vosganian, există și unele oportunități ce țin de contextul în care au fost impuse tarife de 15%. Doi parteneri comerciali foarte importanţi ai Statelor Unite din primii cinci, Canada şi Mexic, rămân cu tarife de 25%, ceea ce înseamnă că pe această zonă a relaţiilor comerciale dintre Statele Unite, Canada şi Mexic ar fi loc pentru produsele europene care au tarife ceva mai reduse.

„O altă oportunitate cred că ar putea să fie cea legată de produsele care au în continuare componente care vin din Statele Unite şi care vor fi exceptate de la tarife vamale şi, în continuare, rămân relaţiile legate de servicii, de produsele digitale, care vor putea să evolueze în continuare.

În principiu, putem spune că acest acord este mai degrabă un semnal de stabilitate pentru relaţia dintre Statele Unite şi Europa, un semnal că Statele Unite nu intenţionează să se retragă din sistemul de securitate european, ca dovadă că achiziţiile de armament din Statele Unite rămân importante.

E, de asemenea, un semnal că Statele Unite nu îşi schimbă poziţia în legătură cu conflictul din Ucraina, ca dovadă că vânzările de energie din Statele Unite vor izola şi mai mult Rusia în plan european.

Dar în continuare insist pe această temă, Guvernul României, prin reprezentanţii săi, trebuie la Bruxelles să acţioneze, după evaluarea exactă a situaţiei, pentru protejarea exportatorilor români.

Citește și: BBC: Acordul comercial SUA-UE, o mare victorie pentru Trump, dar nu o înfrângere totală pentru Bruxelles