Campanie națională privind sănătatea mintală, lansată de INSP sub sloganul „Fii conştient! Viaţa trăită online are consecinţe offline!”
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial, aproape un miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală şi un adolescent din şapte (cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani) trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 08 Ianuarie 2026, 12:56 • Actualizat: 08 Ianuarie 2026, 12:57
O campanie națională referitoare la sănătatea mintală a fost lansată de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi de Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, sub sloganul „Fii conştient! Viaţa trăită online are consecinţe offline!”.
Campania va fi derulată în perioada ianuarie-februarie, pentru a crește gradul de conştientizare a populaţiei și pentru a face un apel direct la acţiune împotriva dependenţei de tehnologiile digitale, aîn contextul în care copiii şi tinerii sunt cei mai afectaţi.
INSP a precizat că un alt scop al campaniei este promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală şi încurajarea populaţiei să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.
„Tendinţele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor şi tinerilor”, subliniază specialiştii institutului.
Aproape un miliard de oameni au avut o tulburare mintală, la nivel mondial
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial, aproape un miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală şi un adolescent din şapte (cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani) trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată.
„Gravitatea situaţiei este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia şi anxietatea, sunt o cauză majoră de boală şi dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranţei: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani”, precizează sursa citată.
Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din şase europeni suferea de astfel de probleme. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătăţii mintale. Astfel, s-au inclus iniţiative pentru promovarea bunăstării digitale şi ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulţi adolescenţi au devenit dependenţi de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătăţii lor mintale.
Peste 22.000 de copii și adolescenți din România s-au condruntat cu tulburări de sănătate mintală
Pe plan naţional, statisticile arată că peste 22.000 de copii şi adolescenţi din România au fost înregistraţi cu tulburări de sănătate mintală şi incidenţa cazurilor de depresie şi anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creştere constantă.
„Un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenţi, la fel ca şi rapoartele constante ale Salvaţi Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi scăderea stării de bine, cu apariţia dezechilibrelor emoţionale. Mai mult, concluziile indică o creştere a riscului de anxietate şi depresie pentru copii şi tineri şi reducerea comunicării faţă în faţă.
Astfel, tehnologia devine simultan resursă şi factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată şi ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esenţial în îmbunătăţirea accesului la educaţie şi la resursele de învăţare de înaltă calitate, consolidând competenţele viitorului”, informează INSP.
Prin parteneriate ale instituţiilor de învăţământ cu organizaţii şi comunităţi de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri şi ateliere de lucru în şcoli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri conştiente.
Biroul Regional al OMS pentru Europa sugerează opt acţiuni prioritare pentru a promova şi proteja sănătatea mintală şi bunăstarea tinerilor în mediile digitale şi pentru a atenua potenţialele daune legate de reţelele sociale, inteligenţa artificială şi alte tehnologii digitale, dintre care cele mai critice sunt:
- reglementarea designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute să fie adictive şi nocive;
- responsabilizarea industriei şi a intereselor comerciale;
- bunăstarea digitală să devină o prioritate naţională de sănătate publică;
- investiţia în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.
Citește și: Unul din trei români a pierdut bani după ce a urmat sfaturi financiare neverificate din mediul online













