Oamenii de știință japoneze au identificat o posibilă cauză biologică a „ceții cerebrale” asociate Covid, oferind dovezi că această afecțiune nu este doar un simptom prelungit, ci o tulburare moleculară măsurabilă la nivelul creierului.

Condusă de profesorul Takuya Takahashi, echipa de la Universitatea Municipală Yokohama a descoperit că persoanele care suferă de "Long Covid" prezintă creșteri semnificative ale activității receptorilor AMPA, un tip de molecule esențiale pentru procesele de învățare și memorie.

„Prin aplicarea noii noastre tehnologii de imagistică PET pentru receptorii AMPA, dorim să oferim o perspectivă inovatoare și soluții concrete pentru provocarea medicală reprezentată de Long Covid”, a declarat expertul.

Ce este „ceața cerebrală” post-Covid

Termenul „brain fog” (ceață cerebrală) este folosit pentru a descrie tulburările cognitive, problemele de memorie și gândirea încetinită – unele dintre cele mai frecvente și mai debilitante simptome ale infecției cu SARS-CoV-2.

Potrivit Euronews, studiile arată că afectează peste 80% dintre persoanele cu Long Covid, lăsând milioane de oameni în imposibilitatea de a lucra, studia sau gestiona viața de zi cu zi.

Până acum, oamenii de știință nu reușiseră să identifice markeri biologici clari care să explice aceste efecte. Anumite studii imagistice indicau modificări structurale subtile în creier, însă niciunul nu a putut evidenția perturbările moleculare care provoacă „ceața”.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ șase din 100 de persoane care au avut boala dezvoltă ulterior sindrom post-Covid.

Cum s-a desfășurat cercetarea

Echipa japoneză a suspectat că receptorii AMPA (AMPAR) ar putea fi implicați. Acești receptori sunt noduri de comunicare între celulele cerebrale și au fost asociați anterior cu tulburări neurologice și psihiatrice, precum depresia, schizofrenia și demența.

Folosind o nouă tehnică, denumită imagistică PET K-2 AMPAR, cercetătorii au analizat creierul a 30 de pacienți cu Long Covid și l-au comparat cu cel al 80 de voluntari sănătoși.

Rezultatele au arătat că densitatea receptorilor era semnificativ mai mare la pacienți, iar cu cât activitatea AMPAR era mai intensă, cu atât simptomele cognitive erau mai severe.

Cercetătorii au observat și o legătură cu inflamația. Nivelurile crescute ale markerilor inflamatori se corelau cu aceeași creștere a receptorilor, sugerând că răspunsul imunitar al creierului ar putea declanșa aceste modificări moleculare.

„Descoperirile noastre demonstrează clar că ceața cerebrală din Long Covid trebuie recunoscută ca o afecțiune clinică legitimă. Acest lucru ar putea determina industria medicală să accelereze dezvoltarea unor metode de diagnostic și tratament pentru această tulburare”, a explicat Takahashi.

Deși cercetarea se află încă în faze incipiente, rezultatele ar putea deschide calea către tratamente care să reducă activitatea excesivă a receptorilor AMPA, oferind astfel speranță pacienților care se confruntă cu efectele pe termen lung ale Covid.

Citește și: Cum să eviți complicațiile de răceală, gripă și Covid