Vulcanii Noroioși, cunoscuți pentru bulele uriașe de nămol care erup la suprafață, au reprezentat subiectul științific al unei echipe pluridisciplinare de cercetători internaţionali.

Echipa de cercetători a analizat bulele de nămol și apariţia mai multor găuri în membrana lor înainte de spargere, fenomen descris de aceștia ca fiind similar cu spargerea bulelor cu săpun, rezultatele cercetării find publicate în revista ştiinţifică britanică Royal Society Open Science.

Vulcanii noroioși, un fenomen natural unic

Vulcanii noroioşi reprezintă una dintre curiozităţile geologice care atrag specialiști din toate colțurile lumii.

De asemenea, prin eruperile din interior de nămol, gaze şi alte materiale care provin din straturi aflate la adâncime, vulcanii noroioși atrag atenţia vizitatorilor prin apariţia celebrelor bule de nămol cu găuri.

Astfel, echipa de cercetători a studiat felul în care are loc „spargerea” bulelor, fenomen care are loc prin apariţia rapidă a unor sfere circulare în membrană, vizibile pentru mai mult timp, înainte de colaps.

„Fiind fizician, am fost surprins de faptul că aceste bule de nămol cresc la un diametru uriaş şi apar mai multe găuri pe suprafaţa acestora. Am cooptat un grup de cercetători internaţionali, un geofizician din SUA, Maxwell Rudolph, un matematician din Cipru, Nikos Savva, un expert în hidrodinamică computaţională din India, Kirti Sahu, academicianul geolog din SUA, Michael Manga, expert în vulcani noroioşi, şi geologul Ferenc Forray, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Am făcut înregistrări cu o cameră specială care realizează 1.000 de cadre pe secundă la Pâclele Mici, iar colegii din SUA au făcut înregistrări similare cu o cameră specială, în condiţii de laborator. Am aflat că un parametru important este dat de proporţia între ritmul formării găurilor noi care apar când bula crescătoare devine destul de subţire şi cea a vitezei creşterii găurilor. Dacă viteza de creştere a găurilor este foarte mare, atunci prima gaură domină toată bula, cum se întâmplă la bulele de săpun. Dacă viteza de creştere a găurilor este mică, atunci pe această membrană pot apărea mai multe găuri concomitent. Bulele au chiar peste jumătate de metru în diametru, cele mai frumoase apar la Pâclele Mici, la vulcanul central. Apar cam la 15-30 de secunde, sunt determinate de gazul metan care erupe. Am început cercetările în anul 2021”, precizează dr. Peter Hantz, cercetător în cadrul Universităţii „Eötvös Loránd” din Budapesta.

Concluziile studiului, relevante pentru societate

Potrivit cercetătorului, studiu a fost unul de impact, al căror rezultate sunt de o valoare ştiinţifică importantă.

Unul dintre rezultate îl constituie simularea computerizată a bulelor care se ridică în fluide speciale, precum nămolul sau lava.

Studiul a oferit șansa cercetătorilor de a trage concluzii despre lava fierbinte, fenomen dificil de studiat, relatează Agerpres.

Cercetarea devoalează noi perspective și pentru industrie, ca de exemplu, în practicile de turnare a metalelor sau de aplicare a vopselelor.

Îndemn către conservarea monumentelor naturii

„Bulele care se ridică în nămoluri mai dense pot creşte în dimensiune datorită proprietăţilor speciale ale acestui mediu. Din cauza vâscozităţii mai mari, viteza de ridicare a bulelor este mai lentă şi bulele care se ridică se extind şi se sparg mai greu. Viteza scăzută de expansiune a găurilor în bule de nămol se explică, în primul rând, prin grosimea şi densitatea semnificativă a membranelor bulelor”, adaugă Peter Hantz, în calitate de lider al grupului de cercetare.

Cu acest prilej, cercetătorul atrage atenţia asupra importanței demersurilor de conservare a valorilor naturale românești și pledează pentru protejarea și promovarea acestora.

Citește și: Un soi de grâu cu rezultate promițătoare, dezvoltat de cercetătorii agricoli din Timiș