Aflat de peste un deceniu la conducerea Serbiei, Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate în fața mișcării de protest conduse de studenți.

„Nu avem încă rezultatele finale... este clar că am pierdut aceste alegeri”, a declarat liderul populist de dreapta, recunoscându-și înfrângerea duminică seară, relatează BBC.

Datele preliminare ale Comisiei Electorale din Serbia indicau o prezență record la vot, despre care comentatorii politici anticipaseră că va favoriza mișcarea studențească.

După ce Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea, în mai multe orașe au izbucnit manifestații de bucurie.

Alegerile anticipate fuseseră convocate după doi ani de proteste declanșate de prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, tragedie soldată cu moartea a 16 persoane și considerată un simbol al corupției și neglijenței din Serbia.

Președintele sârb a declarat că primele rezultate arată „clar” că partidul său a pierdut scrutinul.

Vučić a exercitat două mandate de președinte și nu mai putea candida pentru un al treilea. Prin urmare, el conducea Partidul Progresist Sârb (SNS) în aceste alegeri, cu obiectivul de a reveni în funcția de prim-ministru, pe care a părăsit-o în 2017.

„Un stat liber”

Ilija Srdanović, principalul candidat al Listei Studenților, a declarat pentru serviciul BBC în limba sârbă: „Acesta va fi un stat liber.”

El a afirmat că mișcarea anticorupție, care a atras alegători antiguvernamentali din întreaga Serbie, speră să „elibereze țara de tiranie”.

Pe străzile orașelor au început sărbătoarea. Oamenii au dansat și au scandat „Victorie!”, șoferii au claxonat, iar pe cer au fost lansate focuri de artificii.

„Serbia este liberă”, a declarat un student pentru BBC: „Este un miracol.”

Într-un discurs susținut în timpul manifestațiilor de celebrare a victoriei, candidatul Listei Studenților Radomir Saicic a afirmat că sârbii au demonstrat că „niciun obstacol nu a fost mai mare decât voința lor”, potrivit Reuters.

„Nicio forță nu poate domina la nesfârșit un popor care a decis să își ia destinul în propriile mâini”, a adăugat acesta.

În timp ce oamenii dansau pe străzile Belgradului, Selena Lebovic a declarat că rezultatul este „cu adevărat extraordinar”.

„Plângem cu toții și ce să mai spunem? Nu ne venea să credem că va fi atât de ușor”, a declarat ea pentru Reuters.

Mii de susținători ai Listei Studenților s-au adunat în Piața Slavija din Belgrad pentru a sărbători victoria electorală.

Sărbătoare și la Novi Sad, orașul în care au început protestele

Aleksandar Vučić și-a anunțat înfrângerea la sediul Partidului Progresist Sârb (SNS), din capitala Belgrad.

Centrul orașului Novi Sad, din nordul țării, unde tragedia a declanșat protestele conduse de studenți, era plin de oameni care sărbătoreau.

„De acum, totul se va îmbunătăți”, a declarat David Vasić, unul dintre participanți, pentru BBC Serbian.

Lista Studenților, o mișcare fără lideri evidenți și ai cărei membri nu au experiență politică, a reușit să atragă alegători care se opun guvernării din întreaga Serbie.

Mișcarea a decis să desemneze candidați pentru cele 250 de locuri din Parlament, selectați din diferite categorii sociale și profesionale.

Printre aceștia se numără medici, actori, universitari și personalități din lumea sportului.

Ilija Srdanović, primul candidat de pe lista electorală a mișcării, a participat la manifestațiile de celebrare organizate duminică seară la Belgrad.

Combaterea corupției, principala promisiune electorală

Mișcarea anticorupție și-a construit campania în jurul unui program care include îndepărtarea din funcții a oficialilor care au încălcat legea în timpul reprimării protestatarilor.

De asemenea, Lista Studenților a promis să împiedice numirea persoanelor loiale partidelor politice la conducerea întreprinderilor publice și să elibereze radiodifuzorul public de sub controlul politic.

Vučić și Partidul Progresist Sârb au respins în repetate rânduri acuzațiile de corupție.

Liderul sârb, care susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar refuză să impună sancțiuni Rusiei pentru invazia pe scară largă a Ucrainei, promisese în campanie majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și investiții în sistemul public de sănătate.

Prezență record la vot

Datele preliminare furnizate de Comisia Electorală din Serbia indicau o participare electorală record.

Până la ora locală 18:00 (17:00 GMT), cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare, 64,9% dintre alegători își exprimaseră opțiunea.

În cursul zilei, în fața secțiilor de votare din orașele și localitățile Serbiei s-au format cozi lungi.

Situații similare au fost înregistrate și la secțiile de votare organizate în țări cu importante comunități sârbe, inclusiv în capitala Sloveniei, Ljubljana, la München, în Germania, precum și la Los Angeles și Chicago, în Statele Unite.

În Franța, alegătorii sârbi au așteptat la rând în ploaie torențială, la Paris.

Alegerile s-au desfășurat într-un climat de tensiune ridicată în întreaga Serbie.

La Belgrad, poliția a blocat accesul pe străzile din jurul Comisiei Electorale Republicane (RIK).

Recunoașterea înfrângerii de către Aleksandar Vučić marchează un moment politic major pentru Serbia, după mai bine de un deceniu în care acesta și Partidul Progresist Sârb au dominat scena politică a țării.

Cum a reușit o mișcare studențească să îl înlăture de la putere pe Aleksandar Vučić

Deși o mișcare studențească a câștigat alegerile din Serbia, niciun student nu a fost ales în Parlament, notează BBC într-o analiză.

Este o mișcare născută dintr-o tragedie, care a început cu blocarea străzilor de către studenți și s-a transformat într-o serie de proteste aproape zilnice, devenind ulterior o mobilizare națională împotriva corupției și neglijenței autorităților.

În mai puțin de doi ani, studenții au reușit să pună capăt celor 14 ani de dominație politică a lui Aleksandar Vučić. Liderul sârb a asistat la erodarea sprijinului pentru Partidul său Progresist Sârb (SNS), care a pierdut în cele din urmă un scrutin transformat într-un referendum privind viitorul Serbiei.

De la Belgrad la Novi Sad și Niš, atmosfera a fost una de euforie, susținătorii mișcării adunându-se în centrele orașelor sau în fața sediilor Listei Studenților.

Într-o postare pe rețelele sociale, studenții au proclamat: „Serbia este liberă”.

Poate cel mai simbolic moment a fost desființarea așa-numitului „Ćaciland”, o tabără de corturi favorabilă lui Aleksandar Vučić, amenajată în urmă cu 18 luni în Parcul Pionierilor, din centrul Belgradului, în fața Parlamentului sârb.

Gardurile metalice au fost dărâmate, în timp ce manifestanții scandau: „Vučić pleacă!”.

Cum au schimbat studenții Serbia

Nu are lideri evidenți și nici experiență politică. Cu toate acestea, mișcarea „Lista Studenților – Studenții câștigă” a atras alegători antiguvernamentali din toate categoriile societății sârbe.

Mișcarea a prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri din Parlament, însă niciun student nu s-a aflat printre aceștia.

Săptămâna trecută, în timp ce participa alături de studenți la un marș spre Belgrad, principalul candidat al listei, cardiologul Ilija Srdanović, declara că istoria este rescrisă: „Energia este de neoprit.”

„Le oferim cetățenilor noștri valorile fundamentale ale unei societăți civilizate, pe care acest regim anterior le-a luat cetățenilor noștri pentru ultima oară”, a declarat el pentru BBC.

Totul a început la 1 noiembrie 2024, când copertina din beton de la intrarea în gara din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia, s-a prăbușit peste 16 persoane. Tragedia a fost considerată un simbol al corupției generalizate.

Criticii au făcut legătura între lucrările de renovare defectuoase, care au avut consecințe fatale, și președintele care se asociase îndeaproape cu proiectul.

„Când copertina s-a prăbușit, a fost picătura care a umplut paharul”, afirmă Helena Ivanov, cercetătoare în cadrul centrului de analiză Henry Jackson Society.

Potrivit acesteia, tragedia a reprezentat un moment profund emoțional, care a declanșat o mobilizare națională, cu marșuri și evenimente ce au câștigat sprijinul și simpatia sârbilor într-un mod în care niciun partid de opoziție nu reușise până atunci.

De la proteste, la o confruntare directă cu Vučić

Ceea ce a început prin proteste studențești săptămânale, organizate în campusurile universitare și pe străzile orașelor pentru a cere dreptate, s-a transformat rapid într-o mișcare națională.

Mobilizarea, organizată adesea la nivel local, a atras categorii tot mai diverse ale societății sârbe, inclusiv fermieri, actori și judecători.

Partidul Progresist Sârb al lui Vučić a fost vizibil afectat de amploarea protestelor.

În ianuarie 2025, prim-ministrul său a demisionat pentru „a reduce tensiunile”.

În martie 2025, Belgradul a fost scena celui mai mare protest antiguvernamental din istoria Serbiei.

Pe măsură ce mișcarea studențească, lipsită de o conducere centralizată, devenea tot mai puternică, participanții au început să se organizeze prin adunări studențești, cunoscute drept plenuri.

În momentul în care Vučić a anunțat, luna trecută, organizarea alegerilor anticipate, studenții erau deja pregătiți.

„Au reușit să transforme acel impuls emoțional într-o organizație propriu-zisă și să îi învețe pe oameni cum să protejeze corectitudinea votului în secțiile electorale”, explică Helena Ivanov.

„Mesajul a fost clar: supremația legii, nu folosirea legii ca instrument de control”, a declarat Gordana Delić, directoarea programului pentru Balcani al German Marshall Fund of the United States.

Potrivit acesteia, votul de duminică a reprezentat, în esență, un referendum.

Inițial, Vučić a încercat să îi prezinte favorabil pe protestatari, descriindu-i drept persoane „bine intenționate”.

Însă, înaintea alegerilor, i-a acuzat că încearcă să „distrugă” Serbia.

Chiar și după ce și-a recunoscut înfrângerea, duminică seară, liderul sârb a lansat acuzația nefondată potrivit căreia studenții ar fi fost sprijiniți de „țări europene și statul paralel american”, fără să precizeze la ce state se referă.

Cine va conduce Serbia de acum înainte

Un lucru este clar: nu studenții vor conduce direct țara, deoarece aceștia nu au candidat la alegeri.

A fost o decizie calculată, întrucât electoratul probabil nu ar fi votat o listă de candidați cu foarte puțină experiență de viață.

Deși primul candidat de pe listă a fost Ilija Srdanović, profesor de cardiologie la Novi Sad, acesta nu este considerat un posibil viitor prim-ministru.

Puțini dintre candidați se remarcă drept potențiali lideri.

Se estimează că cel puțin 135 de persoane de pe Lista Studenților au obținut mandate parlamentare.

Printre acestea se numără Dejan Bodiroga, fostă vedetă a baschetului, aflat pe locul 24 al listei, Tihomir Stanić, actor renumit, poziția a opta, Nikola Mikić, cântăreț de operă, poziția 46, Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, poziția 27, și un număr considerabil de profesori universitari.

Numele lui Dejan Šoškić a fost vehiculat pentru funcția de prim-ministru.

Acesta a vorbit public despre reformele economice pe care le-ar introduce și a fost intens criticat în presa favorabilă guvernării.

Care este programul mișcării studențești

Parlamentarii aleși vor avea sarcina de a pune în aplicare ceea ce reprezintă, în esență, programul electoral al mișcării.

Potrivit studenților, aceștia au căutat persoane capabile să intre în instituțiile statului, „să își îndeplinească responsabil atribuțiile și să nu uite de ce se află acolo”.

În cadrul unui program structurat în 11 puncte, mișcarea studențească își propune eradicarea corupției, prin înființarea unei unități de poliție care să îi aresteze pe cei responsabili, îndepărtarea din Ministerul Afacerilor Interne a oficialilor care au încălcat regulile în timpul reprimării protestatarilor sau care au legături cu criminalitatea organizată, reformarea peisajului mediatic din Serbia și eliberarea serviciului public de radio și televiziune de sub controlul politic, și oprirea practicii de numire a persoanelor loiale partidelor politice la conducerea companiilor publice.

Vučić și Partidul Progresist Sârb resping acuzațiile de corupție și de încercare de influențare a presei.

Va mai fi o mișcare studențească dacă studenții nu se află în Parlament?

Deși nu au fost aleși în funcții publice, studenții sunt cei care au făcut promisiunile în fața cetățenilor sârbi.

Prin urmare, asupra lor se va exercita o presiune considerabilă pentru a se asigura că programul electoral este respectat.

Cetățenii obișnuiți pe care i-au selectat pentru a reprezenta mișcarea „au primit încrederea de a transfera în instituțiile statului o parte din lupta pe care am dus-o pe străzi în ultimul an”, afirmă studenții.

În discursul său de duminică seară, Vučić le-a spus susținătorilor partidului său că studenții au distrus doi ani din viața Serbiei și că vor fi învinși „mai repede decât își imaginează”.

Citește și: Iliana Iotova și Andrey Gyurov se vor duela în turul secund al prezidențialelor