Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat introducerea în Regulamentul următoarei Politici Agricole Comune (PAC) a ajutoarelor naţionale tranzitorii, în urma solicitări României transmisă în cadrul Consiliului AgriFish.

„România a solicitat, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene a aprobat! Mă bucur că am reuşit în cadrul Consiliului AgriFish să introducem ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) în textul Regulamentului următoarei Politici Agricole Comune. Această solicitare transmisă în cadrul sesiunii de la ora 12:00, a primit acceptul în cadrul discuţiilor de la ora 21:00 şi va permite acordarea ANT şi după anul 2027. Am spus-o şi o repet: este de datoria noastră să protejăm veniturile fermierilor noştri şi să ne asigurăm că primesc sprijinul necesar pentru a continua să producă alimente de calitate!”, a scris ministrul Agriculturii, pe pagina sa de Facebook.

El a precizat, în cadrul discuţiilor din Consiliul AgriFish, că viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să susţină şi să protejeze fermierii nu să le reducă sprijinul tocmai atunci când au cea mai mare nevoie, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, menţinerea ANT reprezintă principala prioritate a României în negocierile de la Consiliul Agricultură şi Pescuit, care se desfăşoară luni şi marţi. Florin Barbu a solicitat explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiţie esenţială pentru susţinerea de către România a poziţiei Consiliului asupra propunerii, susţine MADR.

„Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Preşedinţiei Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să ştie pe ce sprijin se pot baza pentru a-şi continua activitatea şi investiţiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului şi vom susţine în continuare o finanţare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Agriculturii, în comunicat.

România a solicitat, de asemenea, ca plafonarea şi reducerea progresivă a plăţilor pe suprafaţă să rămână opţionale. Alte priorităţi prezentate au vizat finanţarea infrastructurii de irigaţii, prin includerea acesteia în categoria investiţiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât şi pentru organizaţiile şi grupurile acestora, precum şi simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.

Citește și: Tanczos Barna: Fermierii au primit peste 1,3 miliarde de euro în ultimele șase luni