Președintele SUA anunță că va impune, începând cu 1 februarie, un tarif de 10% asupra tuturor bunurilor exportate către SUA din Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Franța, Germania și Olanda.

Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump afirmă că aceste tarife vor rămâne în vigoare „până în momentul în care se va ajunge la un acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”.

Din iunie, tarifele pot crește la 25%.

Anunțul este unul surprinzător și a adus un nou sentiment de urgență în dezbaterea despre insulă, notează BBC News.

"Danemarca, Norvegia, Suedia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Olanda şi Finlanda s-au dus [cu trupe] în Groenlanda cu un scop necunoscut (...) Aceste ţări, care fac un joc foarte periculos, şi-au asumat un risc inacceptabil. După secole, a venit timpul ca Danemarca să o dea - pacea mondială este în joc! China şi Rusia vor Groenlanda, iar Danemarca nu poate face nimic

De ce vrea Trump Groenlanda

Donald Trump insistă că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra Groenlandei din motive de securitate națională și nu a exclus posibilitatea folosirii forței militare.

Deși a fost avansată și ideea unei achiziții, liderul american afirmă că intenționează să obțină controlul asupra insulei „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”.

Solicitările sale au fost respinse atât de liderii Groenlandei, cât și de Danemarca – stat membru NATO, de care insula aparține ca teritoriu semiautonom.

Poziția geografică a Groenlandei, situată între America de Nord și Arctica, o face extrem de importantă din punct de vedere strategic. Insula este bine plasată pentru sisteme de avertizare timpurie în cazul unor atacuri cu rachete și pentru monitorizarea traficului naval din regiune.

În repetate rânduri, Donald Trump a invocat amenințarea reprezentată de puterile rivale, afirmând că „dacă noi nu luăm Groenlanda, o vor lua Rusia sau China”.

Tarifele, un înlocuitor al diplomației tradiționale

Nu este prima dată când Donald Trump folosește tarifele ca instrument de politică externă – o practică pentru care criticii săi l-au acuzat adesea că „le transformă în arme”.

Pentru liderul de la Casa Albă, scopul tarifelor depășește cu mult beneficiile economice pe care susține că le aduc Statelor Unite.

Într-un anumit sens, acestea au ajuns să înlocuiască diplomația tradițională și pârghiile clasice de politică externă, devenind opțiunea preferată a SUA.

Recent, de exemplu, el a anunțat impunerea unui tarif de 25% asupra țărilor care fac comerț cu Iranul, ca parte a unui efort mai amplu de a pune presiune asupra regimului iranian, pe fondul protestelor aflate în desfășurare.

În trecut, Donald Trump a afirmat că tarifele l-au ajutat chiar să pună capăt unor conflicte externe. În luna noiembrie, el a spus că a amenințat India și Pakistanul cu tarife de 350%, ceea ce ar fi determinat cele două țări să se așeze la masa negocierilor.

Alte exemple includ impunerea unor tarife suplimentare Braziliei, ca formă de presiune politică după ce sistemul judiciar al țării l-a anchetat pe fostul președinte Jair Bolsonaro, sau – tot în noiembrie – asupra Canadei, după ce premierul provinciei Ontario a difuzat o campanie publicitară anti-tarife.

Utilizarea acestor instrumente de către Trump nu a rămas, însă, necontestată pe plan intern.

În prezent, se așteaptă o decizie a Curții Supreme privind legalitatea folosirii tarifelor de către președinte și dacă acestea respectă legislația federală.

Citește și: Americanii iau în calcul extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza și către alte zone de conflict globale (FT)