Un bărbat din județul Bihor și-a transformat Dacia într-o drezină și a fugit cu familia din România comunistă, pe calea ferată. Cazul lui a fost dezvăluit de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care a dezvăluit un raport „strict secret” datat 27 iulie 1988.

„În ciuda propagandei oficiale, care prezenta triumfalist realizările „Epocii de Aur” şi zelul revoluţionar al poporului român strâns unit în jurul „conducătorului iubit”, pentru desăvârşirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, realitatea vieţii de zi cu zi în România comunistă era mult mai sumbră.

Lipsa libertăţii şi prăbuşirea nivelului de trai i-a făcut pe mulţi români să dorească să părăsească raiul socialist şi să se stabilească în Occident. Cum foarte puţine cereri de emigrare erau aprobate, tot mai multe persoane apelau la varianta riscantă a trecerii ilegale a frontierei.

Mai ales în ultimul deceniu al regimului comunist, tentativele de fugă din ţară s-au înmulţit substanţial, în ciuda măsurilor luate pentru împiedicarea acestora.

În majoritatea cazurilor fugarii încercau să treacă frontiera pe jos, prin sectoare mai puţin supravegheate ale graniţei, eventual noaptea, uneori sub îndrumarea unei călăuze.

Ocazional, însă, autorităţile se confruntau cu acţiuni, care vădeau multă imaginaţie, desprinse parcă din romanele sau filmele de aventuri. Aşa este şi cazul prezentat mai jos, în care un bihorean a fugit, împreună cu familia, cu ajutorul autoturismului personal transformat în drezină”, a transmis CNSAS.

Potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, bărbatul care a evadat cu o Dacie transformată în drezină fusese semnalat de mai mulţi ani cu „intenţii evazioniste", însă a reuşit să scape.

Cum și-a pregătit evadarea

La acea vreme, bărbatul de naționalitate maghiară din Oradea avea vârsta de 44 de ani. El a început să își modifice mașina pe 28 mai 1988, după ce a intrat în concediu de odihnă de la Cooperativa de producție, achiziții și desfacerea mărfurilor - Borș la care era angajat.

A lucrat într-un garaj improvizat, în curtea surorii sale din Oradea căreia nu i-a dezvăluit intenția de a fugi din țară.

„A procurat patru jenți pe care le-a modificat și a aplicat câte o bandă de cauciuc pentru a le mări suprafața de rulare și a nu face zgomot, a montat sub bara din față a mașinii un grătar pentru a înlătura eventualele obstacole de pe șine, iar pe părțile laterale ale autoturismului, până la jumătatea geamurilor, a lipit foi de cauciuc în scop de protecție în cazul că s-ar fi tras asupra sa de către grăniceri”, arată raportul „strict secret” Nr. 0050.053 din 27 iulie 1988 al Ministerului de Interne, Departamentul Securității Statului, Direcția I.

Bărbatul a evadat împreună cu soția și fiica lui abia pe 15 iulie, prin P.C.T.F. Episcopia Bihor, fără ca Securitatea să afle despre planurile lui.

„Cel în cauză, împreună cu familia, la data de 15 iulie a.c. s-a deplasat cu autoturismul pe un drum puțin circulat până la intersecția acestuia cu calea ferată situată la 2,5 km după P.C.T.F. Episcopia Bihor și la 5 km de linia de frontieră, unde a schimbat roțile cu cele patru jenți și după ce a trecut trenul accelerat internațional 313, prin cîteva manevre, a așezat mașina pe șine, deplasându-se spre frontieră.

Sancțiuni pentru cadre din Ministerul de Interne, în urma evadării

CNSAS a precizat că, la fel ca în toate cazurile de evadări spectaculoase, acest episod a avut ca rezultat penalizarea cadrelor din Ministerul de Interne de la acea vreme.

„[nume șters/cenzurat] a comis actul evazionist pe fondul unui comportament aventurier (în anul 1984 a fost avertizat întrucît s-a aflat într-un anturaj cu preocupări evazioniste), [nume șters/cenzurat] și ca urmare a faptului că în luna mai a.c. la locul de muncă a fost schimbat din funcția de șef de echipă pentru întârzieri repetate de la program și realizarea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu.

Anterior intrării în concediu acesta s-a interesat la unii colegi de atelier ce posibilități ar avea în vederea ajungerii ilegale în exterior, fără a le destăinui planurile sale sau a-i antrena la realizarea lor.

Evenimentul a fost posibil ca urmare a slabei activități de securitate și miliție în obiectivele și locurile din comuna Borș, date în competență, în mod deosebit Cooperativa de producție achiziții și desfacerea mărfurilor, unde a lucrat [nume șters/cenzurat] care ar fi trebuit să facă obiectul supravegherii informative datorită antecedentelor și comportamentului său, precum și a slabei preocupări în vederea cunoașterii și sesizării unor aspecte de interes operativ pe linia muncii de pază și ordine.

La cele de mai sus se adaugă și lipsa unor măsuri adecvate în apropierea ieșirii din țară a căii ferate, pentru sesizarea și neutralizarea acțiunilor de acest gen”, arată raportul.

„Pentru neajunsurile constatate au fost pedepsite disciplinar cu cîte 5 zile de arest cu îndeplinirea serviciului următoarele cadre de securitate și miliție din Inspectoratul județean Bihor cu responsabilități în caz:

· Lt.col. Popa Ion, din cadrul Serviciului 1/B, care răspunde de organizarea și desfășurarea muncii de securitate conform ordinului 140/1980 în comuna Borș.

· Plut.adj. NAGY ȘTEFAN, șeful postului de miliție Borș;

· Plut.adj. DOBRA GHEORGHE, ajutorul șefului postului de miliție Borș, care avea în răspundere directă locul de muncă al infractorului;

· Plut. Olaru Aron, sectorist la miliția municipiului Oradea.

Pentru a împiedica repetarea unor astfel de evenimente am luat legătura cu Direcția a II-a care a analizat împreună cu conducerea Departamentului Căilor Ferate posibilitatea înființării unui post permanent de supraveghere și dirijare a circulației rutiere la pasajul feroviar cel mai apropiat de locul ieșirii din țară a căii ferate ce trece prin Episcopia Bihor.

Măsura respectivă a fost însușită de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor și va fi pusă în aplicare în termen de 15 zile.

Am stabilit cu comandantul trupelor de grăniceri să studieze posibilitatea introducerii unor sisteme care să asigure prevenirea eventualelor acțiuni similare la toate ieșirile din țară a căilor ferate”, mai arată raportul semnat de șeful Direcției I, colonel Rațiu Gheorghe.

Citește și: Document CNSAS: Cum a fugit din România comunistă un grup de 4 oameni cu o barcă de salvare